Rețeta aniversării perfecte pentru copil

Ramona Dinescu

Aniversarea copilului înseamnă mulți prieteni, multe cadouri și cel ai grozav tort din lume.

Fiecare părinte trece cel puțin o dată pe an prin emoțiile aniversării zilei de naștere a copilului. Unde să-i facem ziua? Pe cine invităm, de unde îi luăm tortul și ce cadou să-i facem? Eu am doi copii, motiv pentru care, de două ori pe an trec prin aceste experiențe. Le-am încercat pe toate și cred că am găsit rețeta aniversării perfecte, astfel încât, la sfârșitul zilei, copilul să se pună în pat și să spună „am avut cea mai frumoasă zi din viața mea”. Nu la fel spune și celălalt copil, cel care trebuie să mai aștepte câteva luni până la ziua sa de naștere căci, evident, chiar dacă am fost atenți și i-am luat și lui un cadou, tot nu a primit la fel de multe ca fratele său, iar pe tort nu era scris numele lui și nu a fost el primul care a suflat în lumânări. Dar, așa e în viață, nu le poți avea pe toate, nu poți împăca pe toată lumea, astfel încât, atunci când va fi ziua lui, celălalt va fi supărat.

Aniversarea copilului, motiv de distracție pentru părinți și pentru copii

Primii ani am ales să le sărbătorim ziua de naștere ori la un restaurant cu loc de joacă, ori la un loc de joacă. Problema cu locurile de joacă este că se închiriază pe timp limitat, ești obligat aproape peste tot să alegi meniul oferit de locația respectivă, copiii aleargă ca niște bezmetici timp de două ore, transpiră, suflă în lumânări, mănâncă repede tortul și apoi trebuie să eliberăm locul căci alt copil trebuie să primească aceeași atenție. În plus, dacă vrei să-i sărbătorești ziua în weekend, când este mai ușor pentru toată lumea să ajungă, prețurile sunt mai mari, iar rezervarea trebuie făcută cu câteva luni înainte.

Așadar, în ultimii ani, am ajuns să îi sărbătorim acasă. Copiii sunt pe teritoriul lor, iar ceilalți copii invitați se simt excelent cu jucăriile noastre care pentru ei par noi, iar ai mei se bucură într-adevăr de jucării noi primite cadou. De fiecare dată, organizăm petrecerea împreună, de la farfurii și pahare colorate și până la decorațiuni. Sunt absolut entuziasmați și vor să se implice cât mai mult. Ei compun lista de invitați, la care mai adăugăm noi pe câte cineva și aproape de fiecare dată sunt invitate aceleași familii prietene.

Prilej de socializare pentru părinți

Părinții celorlalți vin cu plăcere, căci într-o altă cameră este cumva petrecerea părinților, motiv de socializare la un pahar de alcool. Niciodată părinții nu vin cu mașina proprie pentru că știu că petrecerea ține mult și e mai sigur să se întoarcă cu un taxi.

În acest timp copiii sunt absolut în largul lor pentru că mă asigur de la bun început că ceea ce ar putea fi stricat sau spart nu este la îndemâna lor, iar restul casei poate fi bine mersi întoarsă pe dos.

Unul dintre cele mai așteptate momente este cel al sosirii omului ce livrează pizza. Deja este un ritual ca toți copiii să se așeze în rând și să care câte o cutie de pizza până al bucătărie, iar apoi, în aceeași ordine așteaptă cu farfuriile în mână să fie serviți. Li se pare extrem de amuzant, mai ales că știu că după pizza (preferata tuturor) urmează dansul unde câte o mămică sau câte un tătic acordă lecții de dans și, evident, tortul.

Am faimă de mare cofetar

La tort, toată lumea intră în delir, de la copii și până la părinți. Mi-am făcut faimă de mare cofetar, căci am refuzat cu îndârjire să cumpăr tortul de la cofetărie pentru a fi sigură că este cât se poate de natural, potrivit vârstei copiilor. Neavând niciodată tort cu figurine, nici nu au întrebat vreodată de ce și nici nu au cerut. Ultimul tort pe care l-am făcut, în funcție de personalitatea copilului, a fost unul cu blat intens de brownie și cremă de vanilie dulce și aromată, așa cum este fiul meu cel mic. Iar decorul a fost unul de vis: multe bomboane, jeleuri și acadele, astfel încât nu am putut nici măcar să tai tortul de micuții monstruleți care au năvălit să adune decorațiunile și să le savureze cu poftă.

Mai nou, o astfel de aniversare se termină cu doi, trei băieței în plus în casa noastră care se roagă cu ochi de căprioare de părinții lor să fie lăsați să rămână peste noapte. Fetițele au fost foarte supărate că ele nu au rămas, așa că am promis și sunt obligată să mă țin de cuvânt că voi organiza și seara fetelor.

Iar a doua zi, este una la fel de importantă: ne jucăm cu toate cadourile primite și nu o dată s-a întâmplat să reedităm petrecerea a doua zi, cu aceeași părinți și copii, căci a mai rămas tort sau cu motivul că au uitat una alta la noi și e nevoie să ne viziteze să recupereze lucrurile pierdute.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa