Vocea ta. La stropit, de Paște

Ramona Dinescu
la stropit

„La stropit” este un obicei de Paște des întâlnit în zona Ardealului de zeci, poate chiar sute de ani. Cei mai încântați sunt copiii.

În familia mea de creștini ortodocși din zona Regatului, Paștele înseamnă post, mers la biserică în noaptea de Înviere și o masă îmbelșugată cu care sărbătorim învierea lui Hristos. Și poate cel mai important și cu cea mai mare însemnătate, ouăle roșii pe care le ciocnim în ziua de Paște. E o sărbătoare de familie pe care o așteptăm cu mare drag în fiecare an.

Când l-am cunoscut pe actualul meu soț, care este secui din zona Ardealului, am avut cel mai mare șoc când am sărbătorit primul Paște în familia lui.

Paștele înseamnă la stropit

Nu știu exact dacă ține de religie, cred că mai degrabă de obiceiul locului, căci, chiar dacă sunt catolici, suntem cu toții creștini. Și ei merg la biserică în noaptea de Înviere și se întorc acasă cu lumină de la lumânările aprinse. Până aici totul ca la noi. Însă, pentru ei, Paștele, sărbătoarea cea mai importantă de altfel este luni, a doua zi de Paște.

Și ei vopsesc ouă roșii, dar nu pentru a le ciocni după obiceiul nostru spunând „Hristos a Înviat!” – „Adevărat a înviat!”. Ei le vopsesc ca să le dăruiască stropitorilor.

A doua zi de Paște, toți bărbații, de la copii și până la vârstnici, pleacă la stropit. Cu un parfum în mână sau chiar cu apă într-o sticluță, îmbrăcați la țol festiv, pleacă din ușă în ușă pentru a stropi femeile. Pe vremuri, la sate, mergeau pe toată ulița și stropeau toate femeile. Acum, obiceiul s-a restrâns puțin și, la oraș, se merge doar la rudele apropiate. În această zi, se oprește totul în loc. Nici o femeie nu pleacă de acasă pentru că așteaptă stropitorii. În momentul în care ajung, acești stropitori spun o poezie (din păcate nu aș putea să redau nici una pentru că am auzit doar în maghiară și nu am înțeles mare lucru) prin ale cărei versuri i se urează femeii, tinerei, fetiței să fie mereu frumoasă și proaspătă ca o primăvară și apoi o stropesc cu ce au în mână, de obicei cu parfum. Femeia are obligația să ofere fiecărui stropitor câte un ou roșu. În plus, copiilor li se mai dau dulciuri și bani, iar bărbaților li se oferă un pahar de pălincă.

La stropit, cu copiii

Noi fiind o familie ce combină două culturi diferite, am luat de la fiecare ceea ce ni s-a părut mai interesant. Astfel, copiii noștri ciocnesc ouă de Paște, dar merg și la stropit, lucru care li se pare extrem de amuzant și așteaptă cu nerăbdare această zi. Pentru ei nu este deloc obositor, mai ales că la sfârșitul zilei își numără darurile primite. Multe dulciuri și bani din care pot să-și cumpere ce jucărie își doresc.

Cu câteva săptămâni înainte, tatăl lor îi învață o poezie de Paște pe care să o recite atunci când merg la stropit și o repetă zilnic doar doar să nu greșească ceva în ziua cea mare. Nici faptul că trebuie să o repete din casă în casă nu îi deranjează deoarece știu că la final sunt răsplătiți. Oricând am încerca noi să nu ne folosim de recompensă, ei au văzut-o  singuri în acest obicei și o doresc.

Am până într-acolo încât atunci când Paștele ortodox pică într-o zi diferită de cel catolic, copiii să-i stropească pe cei din familia mea, munteni care nu au participat niciodată la acest obicei. Astfel, cei mici au de două ori de câștigat.

Dacă ți-a plăcut acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa