Vocea ta: Martie şi iubirea

Denisa Tache

Cum e să fii mamă de băiat pe 1 Martie?

– Mama, ce zi este azi?
– Miercuri
– Și ce sărbătoare este miercuri?
– Nu este nicio sărbătoare, dar am putea sărbători mijlocul săptămânii…
– Nu, mulțumesc, aştept Ziua Mamei.

Azi, la trezirea blondului, n-am avut parte de „bună dimineaţa”. Nu îmi dau seama dacă e de bine sau de rău, dar am o vagă bănuială că 1 Martie a fost o sărbătoare solicitantă. A fost primul an în care blondul a participat activ la acţiunea: „Mărţişorul Tradiţional”. Nu numai că a mers la târg, împreună cu tatăl lui, să aleagă mărţişoarele, dar le-a şi împărţit: educatoarelor, colegelor, mie, bunicilor, tuturor fetelor din viaţa lui. Dimineaţa, când l-am lăsat în uşa clasei de la grădiniţă, părea încântat şi fericit, că „sărbătorim ziua mărţişorului” şi părea dornic să se apuce de împărţit fetelor micile atenţii. De la grădiniţă s-a întors acasă cu patru mărţişoare, din șaisprezece, bonus unul, al cincilea era la el în piept. Am ales să mă gândesc că n-au venit toate colegele lui la grădiniţă.

Citește și:  Habar nu aveţi ce probleme sunt la grădiniţă!

Nu m-am  apucat să-l interoghez: „Ce ai făcut cu ele?”, „Câte fete au fost?”, „Cui i-ai dat?”. Şi apoi să îl iau la verificare încrucişată: „Dar cum se numeau fetele care n-au fost la grădiniţă azi?”. Apoi să verific informaţiile cu educatoarele. Nu, nu vreau să fac aşa ceva. Are o viaţă de băiat în faţă. Are tot timpul din lume să se prindă cum funcţionează „Mărţişorul Tradiţional”.
Seara, când am ajuns acasă, l-am întrebat dacă fetele s-au bucurat când au primit mărţişoarele. Mi-a zis că da şi a râs, ştrengăreşte. Bănuiesc eu că l-au cam pupat.

Primul mărțișor perfect

Pe lângă această activitate care, aş spune, că a fost una personală, împreună cu ajutorul educatoarelor a creat pentru mine PRIMUL MĂRŢIŞOR!
Sincer, primul mărtişor facut de blond este perfect! M-a emoţionat, m-a făcut mândră şi m-a impresionat. A reuşit să adune într-o floare perfecţiunea primăverii, culorile mele preferate şi dragoste. Apoi a acoperit totul cu sclipici. Mov.

primul mărtișor

– Luceşte, mama, ca tine în soare!

Apropo de dragoste, aseară, înainte de culcare, blondul nu a adormit până nu mi-a cântat de şase ori „De ziua ta, mămico”. De ce de şase ori? Pentru că se mai încurca la câte un vers şi o lua de la capăt. Şi chiar dacă se încurca la câte un vers, nu se oprea, cânta toată melodia până la final şi, înainte să reînceapă, mă anunţa că a greşit un cuvânt şi îl mai zice odată. A adormit mormăind „De ziua ta, mămico”, în timp ce mă mângâia şi mă ţinea strâns în braţe. După ce a adormit el, am plâns, până am adormit şi eu. Nu există pe lumea asta un cântec care să mă emoţioneze mai mult decât acesta şi, cântat de blondul meu, m-a rupt în mii de bucăţele.

Lacrimile vărsate, m-au lipit la loc.

Sunt atât de mândră! Îl iubesc atât de mult pe acest băieţel şi nu ştiu cum să fac să păstrez vii toate aceste senzaţii şi momente. Mi-e puţin frică, pentru că timpul trece şi le voi uita, pentru că suntem în continuă mişcare şi evoluţie şi pentru că fiecare clipă îţi aduce alte şi alte momente şi senzații noi şi uluitoare.
Cred că toate mamele au momente când au probleme cu inima, care nu mai are loc în piept de atâta iubire şi mândrie!

Și, dacă tot vorbim despre iubire, află cum îl poți învăța pe copilul tău ce e iubirea.

Dă like paginii noastre de Facebook, unde vei găsi cele mai tari articole publicate de noi!

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa