Vocea ta: Minciunile au picioare scurte şi efecte lungi

Cristina Buja
tinerete

Despre minciunile noastre, ale tuturor

Să avem grijă – mare, mare grijă – când alegem să mințim copiii. Sigur, sunt momente în care ni se pare singura și cea mai la îndemână opțiune. Poate că uneori chiar e. Eu vă propun, totuși, să analizăm de două ori și în loc să alegem ce e mai ușor pentru noi să alegem ce e bine pentru ei.

Meseria m-a făcut să cunosc câteva povești-exemplu

De ce subiectul ăsta și hotărârea că minciunile, chiar și cele mai mici, creează, nu de puține ori dezastre și dezechilibre? Meseria m-a făcut să cunosc câteva povești-exemplu. Vi le relatez doar pe cele pentru care am avut curajul să cer acordul.

Am întâlnit o femeie cu o groază teribilă de a merge la ginecolog

Sigur, nimănui nu-i place că doar nu e SPA sau masaj thailandez (ce o însemna, că nu am probat, dar tot aud lumea pomenind de el). Repulsia ei pornea de când era un dop de fetiță și a fost nevoită să facă o vizită dureroasă ginecologului pentru că își introdusese o mărgea în vagin. Apoi, pe lângă durerea dezvirginării nedorite, rușine, panică, umilință, frică, a suportat ani la rând apropourile unor rude care nu înțeleg cum de vedeau în asta o modalitate de a glumi. Explicația gestului ei nu a aflat-o nimeni atunci. Nu s-a discutat despre asta acasă, era o rușine doar. De ce făcuse ce făcuse? Fiindcă vroia un frățior și mama ei refuzase câțiva să-i lase să trăiască. Când întrebase despre cum apar copiii părinții îi povestise ca există mărgele magice așa că… Înțelegeți ce zic?

Cunosc doi copii cărora le este foarte frică de Mos Crăciun

Nu vor să se apropie de el la serbare, se culcă în Ajun repede ca nu cumva să îi prindă Moșul pe ei, refuză categoric orice modalitate de a-l întâlni. Ce-i drept, și mie mi s-ar părea înfricoșător un moș care mă pândește tot anul și apoi analizează dacă merit cadouri sau nu. În plus, le vede el pe toate fără ca eu să îl văd vreodată. Oare la toaletă aș fi în siguranță? Nu, nu e de glumă! Unii copii sunt, pur și simplu, mai sensibili și/sau alți părinți știu ce și cum să vorbească despre moșii cu cadouri. Nu zic să le ascundem copiilor povestea lui Moș Crăciun, are și ea farmecul ei, dar chiar trebuie să le condiționăm cadourile și să îi amenințăm?

Altă poveste semi-comică

Într-o sufragerie plină aproape ochi cu copii și părinții lor un băiat de 5 ani îl întreabă brusc pe tatăl lui „Tata, ce e ăla sex?”. Tatăl, amuțit, roșit, depășit, îi răspunde „Ce întrebare e asta? Joacă-te acolo, astea sunt treburi de oameni mari, nu trebuie să știi tu asta!”

Copilul se conformează, tatăl respiră ușurat de grijă și nu reia discuția în urmatoarele zile mulțumit că a uitat copilul. Numai că nu uitase chiar așa. La scurt timp îl întreabă iar colegul lui de grădiniță, că de acolo pornise curiozitatea:

– Tu știi ce e ăla sex?

– Nu !

– Păi du-te acasă și caută pe Google dar fără să te vadă părinții.

Care credeți că a fost reacția? A vomitat. Serios! Băiețelul a vomitat când a văzut imaginile pe internet.

Ultima poveste este despre mine

Am fost și încă mai sunt, chiar la venerabila mea vârstă, speriată de țigani. Sigur, exista un cumul de explicații, dar una dintre ele pornește de la cât de des am auzit în copilărie „dacă nu ești cuminte vin și te iau țiganii în sac”. Când mergeam vara la țară, trăiam cu groază. Casa bunicilor era ultima din sat, chiar pe drumul care făcea legătură cu satul vecin, unul populat de țigani care treceau zilnic prin fața porții, cu sacul în cârcă – se duceau la sapă. Mi-ar fi plăcut să nu trăiesc temerile alea și sigur și țiganilor le-ar fi plăcut să nu mai fie folosiți pe post de sperietori pentru copii, numa’ numa’ s-or cuminți pe placul părinților.

Copiii au o imaginație foarte bogată și nu o folosesc doar atunci când se joacă. Așa că, uneori, minciunile noastre și imaginația lor nu sunt o prea bună combinație.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa