Vocea ta: Cum aşteptăm să facem varicelă

După scarlatină, așteptăm și o varicelă

Am fost luni, acum o săptămâna, la pediatru. Noi nu aveam nimic, veniserăm pentru avizul pentru grădiniță și pentru trimitere la analize, post scarlatina. Vorbesc la plural, pentru că și eu și fiul meu am avut scarlatină. Așa l-am crescut, să fie generos, să împartă cu toți tot ce are. Evident, pe lista lui de preferințe, eu sunt prima.

Așteptând să intrăm la medic și, ca să treacă timpul mai ușor, copiii de pe holul din fața cabinetului de pediatrie s-au pus pe joacă. Al meu împreună cu alți doi copii, care erau frați, copiii unui coleg de muncă. Se cunoșteau, oarecum, și au profitat la maxim de aceea oră în care s-au jucat, tăvălit pe jos, împărțit mâncare și mașinuțe.

„Avem două cazuri de varicelă. Suntem în carantină!”

Înainte ca cei doi frați să intre în cabinetul medicului, mai apare o altă colegă de muncă, împreună cu băiețelul ei, și ei veniți tot după aviz pentru grădiniță.

Intră în cabinet frații. În două minute, iese medicul din cabinet și anunță: „Avem două cazuri de varicelă. Suntem în carantină! Vă rugăm să mergeți în afara holului și voi veni eu la dumneavoastră.”

Era cam verde de supărare. Mă gândesc eu să destind atmosfera și spun: „Noi nu avem nimic, încă, dar ne-am jucat cu cei doi copii o oră. Mai ieșim în afara holului?”

Medicul s-a înnegrit de supărare: „Nu, dumneavoastră rămâneți!” Și a intrat în cabinet.

Colega mea de birou pleacă în afara holului, în fața recepției, așteptând acolo vizita „privată” a medicului.

Băiețelul meu rămâne în mijlocul holului, descumpănit, singur, cu umerii căzuți: „Eu nu mai am nici un prieten! Sunt singur!”. Încerc sa-l consolez, deși în capul meu era: „Dacă face varicelă, eu înnebunesc!” intrasem puțin în panică, recunosc.

Ca să mă pot concentra și să-mi fac un plan de bătaie, am scos o prăjiturică din geantă – asul din mânecă și evident am câștigat: cinci minute de gândit, de panică și telefoane.

Încercam să mă consolez: „Lasă, e bine, le face pe toate repede, Cu cât mai repede, cu atât mai bine!”

Clar, așa și este, nu este o tragedie.

Dar era ceva care nu-mi dădea pace. Grupa asta mică-mică, ne-a zăpăcit! Spun mică-mică, pentru că efectiv așa se numește grupa. Am fost acceptați la o grădiniță de stat la doi ani și șapte luni și toată grupa este formată din copii care erau mai mici de trei ani la 15 septembrie 2015.

De abia împliniserăm o lună de la vindecarea de scarlatină, iar înainte de asta am avut numeroase răceli, viroze, pneumonie interstițială. Bietul copil de la începutul grădiniței a funcționat după programul de o săptămâna la grădiniță și două-trei acasă. Nimic nu a fost grav, ci doar prea mult. Așa mi se pare mie!

Privindu-l, mi se rupea sufletul: înalt și slăbuț. De abia începuse să recupereze din greutatea pierdută în timpul scarlatinei. Off!

Nu au fost în stare să anunțe că ei suspectează o boală contagioasă la ambii copii

Am intrat și noi în cabinet.

Medicul lăsase garda jos! Era total descumpănită. Nici ea, nici eu nu puteam înțelege de ce doi părinți, care păreau educați și responsabili, nu au fost în stare să anunțe, atunci când au sosit la recepție, că ei suspectează o boală contagioasă la ambii copii sau de ce nu au întrebat măcar, atunci când au făcut programarea la medic, telefonic, care este procedura în cazul unei suspiciuni de varicelă?

Nu pot să cred că ai ajuns să ai doi copii, din care unul școlar, și să nu știi ce-i aia boală contagioasă!

Și refuz să cred că știau și n-au vrut să spună.

Dacă ar fi fost doar tatăl cu ei, nu m-as fi enervat atât de tare. Bărbații au alte valori după care se ghidează în viață. Ei sunt mai relaxați și iau totul mult mai ușor decât femeile. Dar era și mama cu ei!

Probabil că era foarte supărată că ambii ei copii erau cu stare febrilă si aveau o ușoară erupție pe corp și decisese că dacă ai ei suferă, trebuie să sufere toți copii care le vor ieși în cale… împreună cu părinții, rudele și tot neamul lor!

Dar, dacă pe acel hol se afla un copil extrem de sensibil, cu un sistem imunitar care nu ii permitea să se supra-infecteze cu varicelă?

Ne place să dăm vina pe medici, să spunem că sunt iresponsabili și nepăsători. Ne place să spunem că sistemul medical din România este la pământ și nimeni nu mișcă un deget pentru tine atunci când ești bolnav, deși ești un cetățean model și plătești taxe și impozite. Dar responsabilitatea noastră unde este? Bunul simț unde este?

Pentru că sistemul imunitar al copilului meu este în acest moment extrem de scăzut, am decis împreună cu medicul să îl vaccinam anti-varicelă, ca să reducem șansele de a face varicelă, de la 90%, la 50%. Și dacă va face varicelă, măcar să fie o formă mai ușoară.

Cum era de așteptat, nu am primit aviz pentru grădiniță.

Și acum, așteptăm să facem varicelă!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație