Vocea ta. Parentingul nu este doar pentru copii, ci și pentru mame! Fiți mame și cu mamele din jur

empatie mame

Nu credeți că ne grăbim uneori să aruncăm cu noroi în alte mame? Să le acuzăm că iau decizii proaste pentru copiii lor și să le etichetăm în mod gratuit?

“Nu există nu pot, există doar nu vreau” – de câte ori ne e dat să auzim această expresie pe parcursul vieții? Am înmagazinat-o atât de bine în esența noastră, încât o folosim chiar noi, cu scop motivațional, cică. De fapt, nu motivează pe nimeni, căci expresia nu arată empatie față de cel care a întâmpinat o problemă, ci doar o atitudine superioară. Iar când această vorbă este aruncată pseudo-înțelept unei mame care e în plină luptă de a alăpta, efecte sunt chiar inverse.

Sunt o norocoasă, îmi spun adesea. Din multe motive, iar unul dintre ele este că am putut să-mi alăptez copilul, pentru că am avut alături oameni răbdători (mulțumesc mamei, soțului și copilului meu care s-a adaptat la fel de mult mie cum m-am adaptatat eu lui). Dacă lucrurile nu ar fi mers atât de bine și aș fi început să caut răspunsuri pe forumuri de alăptare sau grupuri de mame care alăptează, mă tem că nu aș fi reușit prea multe.

Alimentația copilului este punctul nevralgic al fiecărei mame, din toate timpurile. De aceea, o mamă care e în primele săptămâni sau, în unele cazuri, luni de alăptare, acest subiect este cel mai important pentru ea, doarece este despre copilul ei și, mai ales, despre mâncarea copilului ei. Iar când, ca mamă, în ciuda eforturilor, nu reușești să îți alăptezi copilul, când vezi că nu crește în greutate, automat deduci că nu ești o mamă bună. Descurajantă concluzie în primele săptămâni de maternitate.

Pe acest fond, când vezi mesaje agresive pe grupuri și forumuri, precum ”aici nu vorbim despre biberoane, tetine, protecții de silicon pentru sâni decât cu scopul de a scăpa de ele”, de parcă l-ai invoca pe însuși necuratul când le pronunți, nu mai ai curaj să întrebi nimic, pentru că, nu-i așa, deja ai căzut în ”păcatul” biberonului.

Empatia este un cuvânt la modă printre mame, cu referire la educația copiilor, dar este rar aplicat în comunicarea dintre mame. Aici totul este alb sau negru: e cezariană sau naștere naturală, e biberon sau sân, e baby wearing sau cărucior. Nu există nuanțe, nu există contexte, există doar A sau Z. Iar mama care alege ”greșit” o face din comoditate, lene, necunoaștere, ignoranță. Huo!

Tot din lecțiile de parenting învățăm că frica dă rezultate pe termen scurt, dar o aplicăm atât de insistent când vrem să ”convertim” o mamă la ”ceea ce e bine pentru ea și copilul ei”. De aceea accentuăm cu argumente precum: cele rele din listă duc la consecințe dezastruoase pentru viitorul copilului: autism, obezitate, deficit de atenție, imunitate slabă. Acești ”bau-bau” meniți să convingă mamele, de fapt le inhibă.

Ce urmăresc cu acest text? Vreau să încurajez femeile să fie la fel de mame cu mamele din jur cum sunt cu copiii lor. Blânde, înțelegătoare, bune ascultătoare, orientate spre soluții și pur și simplu prezente atunci când o mamă de lângă ele duc o luptă pe care o înțelegem doar parțial, pentru că nu o ducem noi. Și poate așa vom avea mai multe mame care reușesc să alăpteze.

Deci, mamelor, să fim mame!

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație