Vocea ta: Pentru azi şi pentru mâine

Elena Stefan

Generația de ieri și generația de mâine

Mi-amintesc de anii mei din copilărie. Grozavi, dar cu multe lipsuri materiale, pentru că așa erau vremurile. Părinții ne ofereau tot ce era mai bun, din câte se puteau găsi pe piață… prea mult spus piață, dar se trezeau de la 4 dimineața, ca să stea la rând pentru lapte și alte alimente.

Haine bune și haine de joacă

Eu știam doar că vor pleca cu noaptea-n cap și când ma voi trezi, voi avea pe masă mult doritul iaurt în sticluța cu gâtul dublu și șarlota de ciocolată cu un vârf de frișcă deasupra. Hainele erau și ele greu de găsit și mereu erau clasificate în șifonier: haine bune și haine de joacă. Am crescut frumos, cu părinții alături, văzându-i cum se preocupă de noi, de hrana, hainele, rechizitele noastre. Când imi amintesc de familia din care mi-am luat zborul, mă gândesc ca la un cuib de rândunele. Ai mei se chiverniseau întocmai ca rândunelele și aduceau în cuib ce era mai bun și mai frumos pentru noi, ei se mulțumeau să ne privească zâmbitori. Toate astea au lăsat o amprentă puternică în suflet.

Când produsele de orice fel au năvălit și-n magazinele noastre, tin-te bine! Aveam ce ne poftea inimioara, cu mai multe sau mai puține rugi către mama, casierul familiei, dar dacă n-am avut în primii ani de viață, în următorii ani , cât și acum… parcă tot nu-mi ajunge.

Și uite așa, am ajuns să am și eu familie…și un pui.

Două linii în testul de sarcină au însemnat startul la cumpărături

Mă uit la multe lucruri pe care le-am cumpărat, încă din timpul sarcinii, și mă întreb la ce mă gândeam. Nimeni nu-mi spunea, nimeni nu mă învăța și cred că nici nu aș fi ascultat, pentru că în acea perioadă, parcă ți se pune un văl pe ochi și iei toate magazinele cu asalt, să cumperi tot ce vezi , ca puiul să aibă de toate…să nu ducă lipsă de nimic, așa ca tine în anii ”80.

Ne-am orientat după un pătuț cu saltea cu hrișcă și fibre din nucă de cocos. Bebe n-a dormit în pătuț nici măcar o noapte. Și acum, la doi ani, doarme tot cu noi în pat…în pătuțul ei doarme un hipopotam pe care și l-a cărat singură prin magazin, de la raft până la casa de marcat, acolo i l-a înmânat lui tati, să-l plătească.

Am cumpărat cel mai scump set de biberoane, cu suzetă și alte ustensile necesare. Bebe a băut lăptic doar de la piept, iar suzeta n-a acceptat-o niciodată. Nici păpușa Rozina nu vrea suzeta, spre nemulțumirea lui R.A.

I-am cumpărat castronașe colorate, de firmă, altfel cum? Nu le-am folosit. M-am gândit eu mai bine că mâncarea călduță poate să fie afectată de plasticul încălzit, chiar dacă scria că materialul nu conține BPA. Am folosit niște castronașe de yena dintr-un set de masă.

Am considerat că o cădiță gonflabilă va fi mai utilă și bebe n-o să se lovească, dar în scurt timp s-a spart. Am cumpărat una clasică, mult mai ieftină.

Un copil și-o viață am!

Lista cu lucruri cumpărate și nefolosite, nici măcar o dată, poate continua. Mai pot fi incluse și hăinuțe pe care i le cumpăr, spre exemplu, ”pentru la vară” , iar ,,la vară” constat ca îi sunt mici, încălțări , jucării, accesorii etc.

Stând eu și gândind matur, că doar au trecut niște ani peste mine, am concluzionat că trebuie să gândesc ceva mai profund când mă lansez în cumpărături. Clar, copilul merită tot ce-I mai bun și mai frumos, dar să fie și de folos. Numai că asta o gândesc acasă, în fotoliu. În magazine, situația se schimbă și ajung acasă consolându-mă cu gândul că un copil și-o viață am.

Ce-am avut noi, ce au copiii din ziua de azi. Nu se poate compara situația. Fiecare generație are bucuriile, privilegiile, peisajele proprii. Important e ca din tabloul familiei să nu lipsească, în nici măcar o generație, iubirea.

Citește și:

Economie înainte de naștere: lucruri de care nu ai nevoie

Generaţia mai cu moţ

Vocea ta: Copiii noştri vor deveni părinţi!

Cu drag, despre părinții noștri (2)

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație