Vocea ta. Scrisoare fiului meu despre viitorul lui frate sau soră: ”Vreau să știi că rămâi pentru mine unic”,

Pentru că am aflat recent că familia noastră va mai avea un membru, am decis să-i scriu o scrisoare fiului meu în care să-i dau această veste.

Dragul meu băiat,

Mai întâi te rog să nu uiți că tu ai o casă sigură, caldă și iubitoare în sufletul meu, nimic și nimeni nu te va împinge de acolo în altă parte. Dar mai vreau să știi că acum, chiar în aceste clipe, la fel ca în urmă cu cinci ani când am aflat de existența ta, se construiește o nouă căsuță vecină cu a ta. Vei avea un frate sau o soră, și, zi de zi, pe parcurs ce celulele de replică vertiginos, acolo, în sufletul meu, se așează, cărămidă cu cărămidă, iubirea mea pentru viitorul copil.
Știu că s-ar putea să te simți înghesuit, că va trebui să împarți atenția mea, că vei simți nevoia să-ți impui priortatea. E greu să accepți trecerea de la ”unul” la ”doi”. Vreau să știi că rămâi pentru mine ”unic”, băiatul meu cel năzdrăvan, sursa îngrijorărilor și bucuriilor mele. Dar să mai știi că la fel de ”unic” va fi și viitorul bebeluș și mă voi strădui, cu toată priceperea mea să vă respect idividualitatea, să vă accept caracterul, să vă iubesc firea. Va fi greu pentru tine. Va fi la fel de greu și pentru mine. Vom învăța ambii să mai iubim o ființă.
Am nevoie de ajutorul tău să ne adaptăm familiei așa cum va deveni ea. Vom vorbi despre vecinul tău din sufletul meu atât cât vei avea tu nevoie și poate, ușor-ușor, vei accepta că o nouă casă iubitoare se ridică alături. Veți alege să fiți vecini buni, sau veți alege să vă ignorați. Nu știu. Dar dacă totuși, din nu știu care cauze, veți alege să fiți concurenți pe iubire, te rog să știi că eu te voi iubi la fel, chiar dacă nu voi mai avea timp pentru suta de pupicuri și duzina de îmbrățișări zilnice.

Ai răbdare și veți deveni prieteni

Știi, cândva, străbunica ta, care ne-a părăsit între timp, mi-a dat un sfat: ”să mai faceți măcar încă un copil, că voi o să îmbătrâniți și o să muriți, si-o să rămână băiatul vostru singur”. Știam că are dreptate dar nu eram și pregătită să ofer iubirea mea și altui copil. Acum însă cred că ambii suntem pregătiți.

Am și eu un frate mai mare. Cât am locuit cu părinții, am avut o relație de coexistență, aveam universuri diferite, deși niciodată nu am simțit că suntem unul dintre noi mai iubit de părinți. Cea mică fiind, l-am privit mereu cu infinită admirație și undeva, sublinimal, am știut că am în el un zid de apărare. La o petrecere, fratele meu mi-a zis: ”Vezi cât de multă lume s-a adunat la ziua mea? Să știi că nimeni de aici nu este pentru mine mai important decât tine. Toți acești prieteni sunt niște străini cu care mă înțeleg bine, tu ești singura cu care am o legătură de sânge. Nu uita asta!”.
Dragul meu băiat, vreau să-ți ofer universul de a fi frate mai mare. Să fii reper, să fii model pentru cineva care, în timp, îți va deveni drag, indispensabil, un om cu care să ai o legătură specială printre străini prietenoși, sau nu.
Din clipele grele care urmează se va naște o relație bună. Nu îți vei mai putea imagina cum e de unul singur și, probabil, după o vreme, vei descoperi cum și în sufletul tău a crescut o căsuță iubitoare pentru fratele sau sora ce va veni. Veți fi bine în doi, iar eu voi fi bine cu voi. Îți mulțumesc pentru răbdarea pe care o vei avea,

Cu iubire, mama!

Dacă ți-a plăcut acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook. Acolo găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație