Vrei să fii fericit? Nu face copii! Vrei să ai o căsnicie reușită? Nu face copii! Sau…

vrei să fii fericit nu face copii
Vrei să fii fericit, în general, în viață? Atunci NU FACE COPII! Vrei să ai o căsnicie reușită și fericită? NU FACE COPII! Acum, dacă i-ai făcut deja… citești asta cam prea târziu. Dar citește ca să afli de ce ești nefericit și de ce nu ai norocul unei căsnicii fericite. (față de părinte nefericit – scrisă, pentru că nu există emoticonul).
Asta se tot menționează în diverse studii, nu o zic eu de la mine citire, ci unii mai deștepți, mai citiți, mai informați, mai, mai, mai… Un studiu realizat de psihologul american Matthew D. Johnson, care printre altele predă la Binghamton University și la State University of New York. Ba a si scris o carte, după ce s-a documentat și a intervievat o grămadă de oameni cu și fără copii. Unii nefericiți, desigur, unii fericiți. Ați prins ideea care cum sunt. 

Alte studii, tot ale unor psihologi și cercetători dintr-ăștia șmecheri și mega-documentați, au tras un semnal de alarmă și în ceea ce privește căsniciile. Vrei să-ți meargă bine cu jumătatea ta (mai bună)? Atunci ia contraceptive, pune-l să-și facă o vasectomie sau nah, poți recurge tu la o operație nasoală. Dar mai bine zic să-l pui pe el. 

Faza e așa….

De ce ești nefericit când ai copii?

  • ești mereu obosit
  • cheltuielile îți cresc extrem de mult
  • ești mereu îngrijorat
  • nu mai ai parte de vacanțe mișto în care chiar să te relaxezi și să te distrezi
  • trebuie să ai mereu ceva sănătos de mâncare (ba să pierzi timpul să gătești)
  • te trezești devreme… la 3, la 4.41, la 6… deci devreme de mai multe ori, să fim înțeleși
  • trebuie să treci, din nou, prin materiile de școală. Măcar bine că de data asta nu ești tu cel scos la tablă
  • etc
  • etc

De ce nu ai o căsnicie reușită dacă ai copii

  • nu mai ai timp/chef de giugiuleli în 2
  • nu mai ai timp/chef de ieșiri în oraș în 2
  • nu mai ai timp/chef/bani de vacanțe pe fugă în 2: luăm bilete că-i ofertă la low-cost, zburăm 3 zile la Roma
  • nu mai ai chef/nervi de discuții și explicații
  • nu mai ai timp să arăți mereu ca scos din cutie (pentru că, da, există cupluri care asta caută la partenerul ideal: să arate mereu perfect)
  • etc
  • etc

Well… Pe bune? Studiile astea sunt făcute puțin cam pe jumătate

Adică au luat două cupluri diferite – unul cu, altul fără copii, au comparat niște activități, niște tipuri de cheluieli, au dat definiția fericirii: timp liber, vacanțe, corp de zeiță/zeu, multe ore de somn și altele asemenea și au tras o concluzie: copile, fericirea nu poartă chipul tău.

Că e greu? Că e costisitor? Că-ți mănâncă timpul, nervii, viața socială și-ți oferă riduri, kilograme în plus și ceva fire de păr alb? Așa-i. Copiii pot face toate astea. Ba mult mai multe. Dar cine spune că lucrurile grele nu sunt și frumoase? Nu era zicala aia… că lucrurile frumoase/bune/mișto se obțin greu? Ba mai mult, greul ăsta e însoțit de iubire pufoasă și de multe momente de hohote de râs (și alt studiu spunea că râsul adevărat crește calitatea vieții, o prelungește și ne face mai sănătoși).

Chiar ieri vorbeam cu un coleg care mă întreba dacă sunt fericită. Pentru că așa par și crede că am motive, că nu-mi lipsește nimic și că, privită din afară, sunt o persoană cu o viață de invidiat. Sincer, acum, multă lume privită din afară pare că are o viață de invidiat. Fericită? Ce mai e și fericirea asta? În primul rând e o chestie extrem de subiectivă pe care nici măcar subiectul (adică tu) nu o înțelegi cum trebuie, chit că e vorba despre tine.

Dar, da, după momente multe minute de gândire, în care colegul mă tot întreba dacă sunt, dacă sunt, dacă sunt, am realizat că în marea parte a timpului sunt.

Și cum să nu fii? Pe bune acum, în ciuda nesomnului, a lipsei timpului, a vacanțelor reduse și mai organizate, nu fac altceva decât să râd. De obicei în hohote. Și să mă joc de-a cursele de mașini (de-aia-s plină de vânătăi în genunchi), să petrec mult mai mult timp la aer liber, în parcuri, să fiu pupată și să fiu pusă să miros câte un picior, să culeg câte un muc de pe vreun deget mic, să inventez cine știe ce poveste la masă, sau la duș, să aud, practic, toate #răreșismele astea și multe altele nescrise.

Nu zic, clar viața fără copii e mult mai simplă și mai relaxată. Dar, așa cum fiecare vârsta are frumusețile ei, la fel, fiecare tip de viață – cu sau fără copii – are frumusețile ei. Și nu ai cum să le compari, pentru că îți lipsesc unele, dar ai parte de alte lucruri de care altfel, fără copii, nu ai avea parte. Da, da, știu că sunt momente când ai vrea altceva și altfel. Dar, nah, nimeni nu e perfect 🙂PARDON! Poate vin repede psihologii care au făcut studiile să spună că, de fapt, oamenii fără copii sunt perfecți. Cine știe. Atât de perfecți, încât nu vor să ducă acest ADN perfect mai departe și să procreeze. GOD FORBID!

Oana este mama lui RAR, un puști haios, frumos, înțelept și înnebunit după mașini. Mai multe texte de-ale Oanei, dar mai ales o serie de #răreșisme devenite epice le găsiți în Lumea lui RAR

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație