Decasept în alăptare. Alăptarea este o perioadă extrem de sensibilă, ca și sarcina de altfel, în ceea ce privește administarea de medicamente și suplimente alimentare. Decasept reprezintă un complex de vitamine și uleiuri esențiale care, deși par inofensive, pot face mai mult rău decât bine unui bebeluș alăptat.
Știm ce o să zici: „e din plante și merge”, iar noi o să te contrazicem imediat. E din plante, într-adevăr, dar nu toate plantele fac bine sugarilor și dozele prea mari de vitamine nu sunt binevenite în organismul lor fragil.
Ca să ne lămurim cum stă treaba cu Decaseptul în perioada alăptării am stat de vorbă cu Elena Bunea, asistent-farmacie de peste 10 ani, care explică de ce nu este bine să utilizeze acest medicament și că ar fi ideal să apeleze la mijloace naturale de tratament de dragul copilului.
Pentru ce se recomandă Decasept?
Decasept repreznită o combinație de uleiuri esențiale și de vitamine care ajută la tratarea cu succes a infecțiilor bucofaringiene, dar și al inflamațiilor la nivelul mucoasei respiratorii. În plus, Vitaminele B1 și B6 care fac parte din componentele de bază ale Decaseptului ajută la o funcționare optimă a sistemului nervos și reduc inflamațiile în general.
Uleiurile esențiale din Decasept au o acțiune antiseptică, analgezică și antiinflamatoare cu efecte imunostomulatoare și regenerative asupra întregului organism, nu doar a zonei bucofaringiene pentru care este prescris în general.
Este un tratament relativ ieftin, care se găsește cu ușurință în orice farmacie. De multe ori, fiind un medicament care poate fi cumpărat fără prescripție medicală, multe mame care alăptează vor să-l cumpere și le explic de fiecare dată de ce i-ar putea face rău lui bebe.
Ce conține Decasept și de ce este contraindicat în alăptare
Să începem mai întâi cu cele două vitamine, B1 și B6. Ele sunt pline de beneficii pentru corpul nostru, însă, este foarte posibil ca medicul tău să-ți fi prescris deja un set de vitamine post-natale sau pur și simplu le iei din alimentație.
Ca regulă de bază: nu uita că în perioada alăptării trebuie să iei doar medicamente care pot fi prescrise sugarilor, dar lista pentru ei este foarte scurtă. Niciun medic nu va fi de acord să faci o „supradoză” de B1 și B6 (în cazuri extreme se ajunge la o doză prea mare, dar, de ce să riști?)
Pentru aceste vitamine ai o varietate de alimente pe care le poți consuma, dacă vrei ca bebelușul tău să beneficieze de beneficiile lor.
Vitamina B 1 (Tiamina)
Are rol în buna funcţionare a sistemului nervos, muscular şi cardiovascular. Surse naturale: cereale, făină integrală şi intermedială, fulgi de ovăz, legume uscate, carne de porc, ficat, rinichi, peşte, ouă, lapte de mamă, lapte praf, lapte de vacă, produse lactate.
- Carenţa extremă se manifestă prin: oboseală, pierderea poftei de mâncare, scăderea în greutate, tulburări neurologice, psihice, cardiace, digestive. Toate acestea sunt însă reversibile prin administrarea de vitamina B1.
- Riscul de hipervitaminoză B1 este foarte mic. Ea devine toxică numai la doze foarte mari – cam de 100 de ori mai mari decât aporturile zilnice, recomandate.
Vitamina B6 (Piridoxina)
Intervine în metabolismul hemoglobinei, enzimelor şi celului nervoase precum şi în reacţiile imunitare. Surse naturale: cereale integrale, peşte, lapte, ficat, rinichi, legume proaspete şi uscate, fructe – în special oleaginoase – nuci, alune.
- Lipsa acesteia se manifestă prin: scădere în greutate, pielea devine uscată şi e însoţită de mâncărimi, inflamaţie la nivelul limbii, anemie, iritabilitate, tulburări neurologice.
- Riscul de hipervitaminoză este mic pentru că ea devine toxică la doze foarte ridicate – de 50 de ori mai mari decât aportul zilnic.
Uleiul esențial de Eucalipt
Este plin de beneficii, dar nu și pentru sugari și mamele care alăptează. Toți medicii spun că eucaliptul este contraindicat copiilor sub 3 ani, gravidelor și femeilor care alăptează sau persoanelor cu afecțiuni digestive ori hepatice.
Eucaliptul se află din belșug în componența Decaseptului și este primul pe lista componentelor care fac acest medicament să nu fie recomandat în perioada alăptării. Uleiul esenţial poate provoca probleme renale dacă este administrat intern. De asemenea, cinoeolul din ulei le poate induce copiilor convulsii.
Celelalte uleiuri esențiale
• Ulei esențial de lămâie- beneficiile sale se aplică copiilor mai mari și adulților, în niciun caz mamelor care alăptează, deoarece ajunge imediat în organismul micuț al bebelușilor.
• Ulei esențial de cedru- are și proprietăți sedative, deci nu este potrivit pentru sugari.
• Ulei esețial de cimbru de cultură- acționează asupra inimii, printre altele, însă nu este cazul ca puiul tău să beneficieze încă de astfel de proprietăți.
Decaseptul este bun, dar nu în alăptare!
Elena Bunea (asistent farmacie) are următoarele recomandări:
• Nu lua niciodată medicamente fără recomandare medicală în perioada alăptării. Substanța activă din ele trece în laptele cu care îți hrănești copilul.
• Decasept este un excelent tratament al durerilor în gât și a altor afecțiuni ORL, însă nu atunci când ești însărcinată sau când alăptezi, datorită uleiurilor esențiale conținute și vitaminelor pe care le poți lua foarte ușor din alimentație.
• Pentru răceală încearcă remedii simple, naturale. Cel mai sigur medicament în alăptare atunci când ești răcită este paracetamolul.
• Şodou pentru durerea de gât: Lipsa de calciu, vitamina B12, vitamina C sau deficitul de fier poate duce la apariţia unor dureri de gât şi la dificultăţi de înghiţire. Tratamentul clasic, cu şodou, chiar dacă nu face nimic pentru voce, cum se credea, în acest caz ar putea să ajute.
Oul conţine toate aceste vitamine sau minerale, într-o proporţie echilibrată şi uşor absorbabile. Poate fi preparat într-o mare varietate de culori şi forme, prin amestecarea unor fructe sau sucuri, după fantezia fiecăruia. Nu-ți mai amintesc că alunecă uşor pe gât, element esenţial într-o astfel de suferinţă.
• Verifică amănunțit de ce te doare gâtul!
Poate nu este o simplă răceală așa cum credeai atunci când te-ai rugat de farmacistă să îți vândă o cutie cu Decasept!
- O altă cauză a durerii de gât poate fi spasmofilia sau lipsa de calciu. Aceasta determină apariţia unor contracţii musculare ale esofagului, ce împiedică trecerea alimentelor şi dau compresiuni care dor. Persistenţa unui timus crescut are un efect compresiv, cu acelaşi rezultat.
- O inflamaţie a tiroidei dă şi ea dureri în regiune, de aceea ar trebui să cunoşti antecedentele din familie.
- Inflamaţiile ganglionilor locali, care apar într-o sumedenie de afecţiuni, produc durere, tulburări respiratorii şi de înghiţire.
- Laringitele (de origine virală în gripă, dar şi laringita difterică), esofagitele caustice, apărute după înghiţirea accidentală a unor substanţe toxice, sunt cauze ale durerii.
- Disfagiile însoţite de amorţeli ale limbii sau faringelui pot fi cauzate de anemii apărute prin lipsă de fier sau vitamina B12. Disfagiile însoţite de salivaţie excesivă pot fi provocate de stomatite, gingivite, glosite.
- O disfagie în care gura este uscată poate fi provocată de unele medicamente (atropinice, psihotrope, stricnină), ciuperci, de deshidratare sau de diabet zaharat, pe lângă deficitul de vitamina B12 amintit. Afecţiunile hepatice sau renale cronice evoluează uneori cu tulburări de înghiţire şi durere de gât.
Albastru de metil în sarcină
Clorura de metiltioniniu (albastru de metilen sau albastru de metil cum este numită popular) este un compus aromatic heterociclic folosit ca indicator în chimia analitică, colorant histologic, germicid, colorant de diagnostic pentru identificarea și vizualizarea structurilor anatomice și ca antidot în tratamentul metaemoglobinemiei. Înainte de 1990, albastrul de metilen a fost folosit și în amniocenteza de diagnosticare la sarcinile gemelare.
Studiu
Există date extrem de limitate privind expunerea în primul trimestru de sarcină sau administrarea sistemică maternă de albastru de metilen în timpul sarcinii. Au fost analizate trei sarcini cu expunere accidentală la albastru de metilen în primul trimestru și alte nouă cu expunere în primele patru luni de sarcină, toate care au dus la nașteri vii sănătoase, au fost descrise în rapoarte de caz/serie necontrolate.
Un singur caz raportat de expunere sistemică a mamei la 34 de săptămâni de saricină nu a documentat niciun efect advers matern sau fetal. A fost localizat un studiu pe populație care a raportat un risc crescut nesemnificativ de malformație congenitală în urma expunerii în orice moment al sarcinii.
Prin urmare, datele disponibile sunt considerate în prezent prea limitate pentru a exclude posibilitatea unor efecte adverse fetale în urma expunerii sistemice a mamei.
Expunerea intra-amniotică la albastru de metilen în al doilea trimestru a fost asociată cu riscuri crescute de atrezie intestinală, moarte fetală și naștere mortină, iar complicații neonatale, inclusiv anemie hemolitică, hiperbilirubinemie, metaemoglobinemie și detresă respiratorie au fost raportate în urma expunerii intra-amniotice aproape de naștere.
Ca și în cazul tuturor substanțelor chimice, trebuie evitată expunerea inutilă la albastru de metilen. Cu toate acestea, acolo unde expunerea profesională este inevitabilă, trebuie luate măsuri de precauție pentru a se asigura că expunerea se încadrează cu mult în limitele de expunere recomandate și nu este asociată cu simptome toxice.
Managementul metahemoglobinemiei în timpul sarcinii trebuie să fie același ca și pentru o pacientă care nu este gravidă. Dacă albastrul de metilen este indicat în tratamentul unei paciente gravide cu metaemoglobinemie, riscurile pentru făt de a lăsa mama netratată sunt probabil să fie substanțial mai mari decât riscul din tratamentul matern. Cu toate acestea, există date limitate pentru a confirma această ipoteză.
Având în vedere cazurile extrem de limitate publicate de expunere sistemică la albastru de metilen în primul trimestru de sarcină nu este posibil să se furnizeze o evaluare a riscului fetal în urma unei astfel de expuneri. Mecanismul prin care expunerea intra-amniotică în trimestrul II induce atrezie intestinală este încă incert și nu pot fi excluse efecte similare după alte căi de expunere. Prin urmare, poate fi justificată o monitorizare fetală atentă după expunerea la albastru de metilen în orice stadiu al sarcinii.
