Poţi continua să alăptezi dacă ai rămas din nou însărcinată?

Andreea Popa
copil alaptat

Poți alăpta dacă ai rămas din nou însărcinată? Răspunsul este da, în majoritatea cazurilor. Deşi există o serie de mituri privind alăptarea în sarcină, în general nu există riscuri dacă vei continua să alăptezi şi în taceastă perioadă.

Dacă ai rămas însărcinată şi încă îţi alăptezi celălalt copil, nu există niciun motiv medical pentru a renunţa la alăptare, atât timp cât sarcina este una fără probleme. Potrivit specialiştilor, alăptarea în sarcină ar putea fi riscantă doar în cazul în care există hemoragii sau semne de travaliu prematur, dacă ai pierdut alte sarcini înainte sau dacă medicul ţi-a recomandat repaus în pat, fără activitate sexuală.

Cu toate acestea, există o serie de mituri în jurul alăptării în sarcină care le descurajează pe multe gravide sănătoase să continue să alăpteze. Iată-le:

1. Riscul unui travaliu prematur

Multe mame se tem că, dacă nu-şi înţarcă copilul alăptat, cel din burtică va avea de suferit. Iar cea mai mare temere se referă la riscul unui avort spontan sau a declanşării travaliului înainte de termen. Din fericire însă, acest mit nu are susţinere, deşi are la bază un sâmbure de adevăr. Concret, lucrurile stau în felul următor: e adevărat că în timpul alăptării în organism este eliberat un hormon numit oxitocină, care ajută inclusiv la declanşarea contracţiilor. Însă uterul unei femei gravide îşi ia măsuri de protecţie pentru a preveni o reacţie prea puternică provocată de valul de oxitocină. Astfel, contracţiile cauzate de alăptare nu pot declanşa naşterea decât atunci când şi cervixul este pregătit, de obicei după săptămâna 38 de sarcină. Totuşi, dacă sarcina este una cu risc, dacă există hemoragii sau colul uterin este deschis, soluţia cea mai potrivită ar putea fi înţărcarea.

2. Riscul ca fătul să rămână „nemâncat”

Acesta este un alt lucru de care se tem gravidele care încă alăptează. Dacă alăptarea afectează nutriţia şi dezvoltarea viitorului bebeluş? Stai liniştită! Din nou, natura a făcut în aşa fel încât fiecare să primească exact ceea ce are nevoie. Bineînţeles, cu condiţia ca mama să nu fie subnutrită şi să aibă o dietă echilibrată.

În funcţie de vârsta copilului alăptat, ar trebui să adaugi în meniul tău zilnic circa 650 de calorii suplimentare dacă cel mic este alăptat exclusiv, sau în jur de 500 de calorii dacă a început deja diversificarea. Asta pe lângă cele circa 350 de calorii în plus necesare în al doilea trimestru de sarcină, respectiv 450 de calorii în al treilea trimestru.

3. Este laptele sigur pentru copilul alăptat?

Indiferent dacă eşti sau nu însărcinată, laptele matern rămâne hrana perfectă pentru copilul tău. Cu toate că mici cantităţi de hormoni de sarcină ajung şi în lapte, acest lucru nu este o problemă.

Este posibil însă ca, prin luna a patra sau a cincea de sarcină, cantitatea de lapte să scadă semnificativ, chiar dacă alăptarea are loc frecvent. Totuşi, până la acea dată, cel mic va fi deja diversificat, iar scăderea cantităţii de lapte este doar temporară, deci nu reprezintă un motiv de îngrijorare.

De asemenea, spre sfârşitul sarcinii, laptele se va transforma în colostru, ceea ce înseamnă că şi gustul şi consistenţa se vor modifica. Acest lucru s-ar putea să-l nemulţumească pe cel mic (colostrul este mai sărat), dar din nou nu este o problemă medicală. Referitor la colostru, mai trebuie menţionat că acesta este un laxativ natural, pentru a-l ajuta pe nou-născut să elimine meconiul. Deci şi copilul mai mare ar putea avea scaune mai apoase.

4. Durerea de sâni şi stările de iritare

Din păcate, discomfortul resimţit de gravidele care alăptează nu este doar un mit. În timpul sarcinii, sânii devin mai sensibili iar alăptatul poate să devină în multe cazuri neplăcut. De asemenea, unele gravide pot experimenta stări de iritare şi nervozitate, apărute din senin, în timp ce alăptează. Aceste lucruri sunt cauzate de schimbările hormonale din timpul sarcinii şi diferă de la mamă la mamă. Totuşi, există şi în acest sens soluţii pentru a reuşi să treci peste disconfortul menţionat. De exemplu, poţi alăpta stând culcată, iar în acest fel ai şi tu timp să-ţi tragi sufletul. Sau te poţi uita la televizor, poţi asculta muzică sau poţi citi o carte, orice care să îţi distragă atenţia de la disconfortul produs de micul păpăcios lipit de sânul tău.

În final, nu uita că Academia Americană de Pediatrie recomandă ca bebeluşii să fie alăptaţi cel puţin un an, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că perioada alăptării poate fi de doi ani sau mai mult, în funcție de dorința mamei și a copilului.

Dacă vrei să fii pregătită cu adevărat pentru alăptare, achiziționează-ți din vreme “Ghidul de alăptare al doctorului Jack Newman”, de Jack Newman și Teresa Pitman.

În acest ghid, cei doi experţi în domeniul alăptării ne oferă informații complete pentru următoarele situații:

• Cum să poziționezi bine copilul la sân;

• Ce poți face când copilul refuză sânul;

• Cum să eviţi ragadele sau iritarea mameloanelor;

• Cum să te asiguri că bebeluşul primeşte suficient lapte;

• Alăptarea unui copil care are colici;

• Alăptarea nou-născuţilor prematuri sau cu nevoi speciale

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa