De la regurgitare la vârsături în jet la bebeluși

Bebelușul tău varsă şi nu ştii ce să faci. Nu cumva regurgitează? Dar dacă varsă cu firişoare de sânge sau în jet? Care o fi diferenţa? Ce înseamnă toate astea?

Georgiana Mihalcea, redactor
bebe regurgiteaza după fiecare masă
Bebe regurgiteaza după fiecare masă? Nimic grav, fii atentă să nu vomite! Asta e cu totul altceva!

Bebe regurgitează după fiecare masă și asta e normal în primele luni după ce a fost alăptat ori hrănit. Fenomenul se numește regurgitare și nu este deloc alarmant, dimpotrivă, este cât se poate de firesc. Mamele trebuie să învețe să facă diferența între episoadele de regurgitare și cele de vomă, deoarece, acestea din urmă pot ascunde anumite afecțiuni. De la regurgitare la vârsături în jet la bebeluși e o diferență enormă pe care o vom detalia în acest articol.

Bebelușii au tendința de a înghiți aer în stomac odată cu laptele, mai ales când le este foame și sug prea repede. Imediat după ce termină de mâncat vei auzi un râgâit și o cantitate mică de lapte îi va ieși din gură, ideal este să îl ții ridicat și să îl bați ușor pe spate până râgâie.

Bebe regurgitează după fiecare masă. Ce înseamnă asta?

Aceasta este întrebarea care te va nelinişti o dată cu primele guriţe de lăptic „returnate” de cel mic, după primele mese. Regurgitările înseamnă mici cantităţi de lichid (lapte) care „revin” în gura copilului în timpul suptului sau după. Spre deosebire de vărsături, ele nu implică o contracţie puternică a stomacului.

Explicaţia este simplă: „valva” care împiedică refluxul laptelui din stomac înapoi în esofag nu este încă suficient de dezvoltată şi nu se închide bine. Dacă micuţul mai are şi un apetit mare şi în timpul mesei înghite mult aer, în stomac se creează o presiune îndeajuns de mare pentru a produce regurgitaţii importante.

Acestea pot fi confundate uşor cu vărsăturile. Atâta vreme cât copilul nu are febră, este vesel, vioi şi ia în greutate nu trebuie să te îngrijorezi! Poţi reduce aerofagia (înghiţirea de aer) printr-o corectă poziţionare în timpul alăptării, mese liniştite (îi induci calmul) şi îndeajuns de dese ca el să nu fie înfometat.

În timpul suptului, este important să-l ridici în poziţie verticală, la fiecare 3-4 minute şi să-l baţi uşor pe spate pentru ca aerul să iasă. Nu-l agita foarte tare după ce a mâncat şi înclină-i pătuţul în aşa fel încât capul să fie mai sus decât trunchiul, când îl aşezi în pat după o masă copioasă.

Cum poți preveni apariția regurgitării:

Este destul de dificil să previi apariția regurgitării, dar poți încerca următoarele trucuri pentru a reduce frecvența acestor episoade:

• Verifică dacă gaura de la tenină are dimensiunea adecvată, astfel încât laptele să nu iasă cu o viteză prea mare.

• Nu aștepta să plângă copilul de foame pentru a-l hrăni! Dacă este flămând, cu siguranță va suge cu viteză și va înghiți mult aer!

• Nu forța copilul să termine tot biberonul de lapte sau să mai stea la sân dacă dă semne că s-a săturat. Dacă refuză tetina, mamelonul sau a adormit în timp ce tu-l hrănești, înseamnă că este plin și se va întâlni cu lăpticul la următoarea masă.

• Nu-l pune în poziție orizontală imediat ce a terminat de băut lapte. Cât ai fi de obosită, ține-l în brațe un timp, deoarece eructarea se poate produce și la 10 minute după ce bebelușul a supt.

• Nu utiliza perna pentru a ridica capul bebelușului.

De la regurgitare la vârsături în jet la bebeluși. Cum atașezi corect copilul la sân

Regurgitează sau vomită? Cum îți dai seama singură?

Sunt câteva lucruri la care trebuie să fii atentă atunci când bebe scoatele laptele din gură și încarcă să fii cât mai calmă, deoarece peste 40% dintre bebeluși o fac imediat după ce au terminat de mâncat, uneori chiar în timp ce servesc masa!

• Verifică aspectul lichidului eliminat! Dacă seamănă cu laptele pe care tocmai l-a băut, cu siguranță a regurgitat și nu este vorba despre vomă!

• Regurgitarea o face simplu și firesc, nici măcar nu o simte, dar atunci când vomită vei vedea că-l doare, pentru că vărsătura este destul de puternică.

• Când vomită, apar și alte semnale de alarmă care îți transmit că ceva nu este în regulă cu el. Vărsătura presupune o contracție anormală a stomacului care duce la eliminarea conținutului acestuia.

• După ce regurgitează, copilul este adesea destul de vesel, senin, semn că starea sa generală este în parametrii optimi.

• După ce vomită starea generală este vizibil modificată, bebe plânge și chiar pare speriat, nu mai vrea să pună gura pe lapte, iar dacă o face va vomita din nou.

• Vărsăturile sunt adesea asociate cu afecțiuni precum: gastroenterita, supra-alimentația, otita medie, o obstrucţie anatomică la nivelul unui segment digestiv, o infecție puternică precum meningita sau sepsisul și refluxul gastro-esofagian.

Despre când este cazul să te îngrijorezi că este vorba despre reflux, citește AICI un interviu cu medicul Alexis Cochino.

Vărsături care te trimit urgent la medic

Pe lângă afecțiunile care se asociază cu vărsăturile meționate ceva mai sus, există două cazuri în care trebuie să-l vadă imediat un medic pe bebelușul tău:

Vărsăturile cu sânge

Teama unei mame atinge nota maximă când bebe varsă sânge, chiar dacă sunt numai câteva firişoare.

Cauzele sunt multiple:

  • cea mai frecventă este contracţia energică a stomacului în timpul vărsăturilor, care produce leziuni sângerânde la nivelul mucoasei;
  • ulcerul cauzat de ingestia de aspirină (sau a altor antiinflamatoare non-steroidiene);
  • un parazit intestinal care „muşcă din greşeală” un vas mai mare;
  • ulcerul duodenal (produs de faimoasa Helicobacter Pylori) şi aşa mai departe.

Chiar şi cea mai mică sângerare trebuie adusă la cunoştinţa medicului pediatru! Încearcă să eviţi aspirina şi celelalte medicamente din aceeaşi clasă (antiinflamatoare nonsteroidiene). Pe lângă riscul mare de sângerare digestivă, aspirina a devenit celebră (în sens cu totul negativ) prin inducerea la copii a Sindromului Reye – afecţiune gravă, ce nu de puţine ori este fatală.

Varsă ceva galben-verzui!

S-ar putea să fie bilă – lichid secretat de ficat şi acumulat între mese în vezicula biliară. Bila stagnează în intestin şi refulează în stomac (de aici în lichidul de vomă) în momentul când apare un obstacol în „aval”: obstrucţie congenitală (se manifestă clinic în prima lună de viaţă), sau volvulus (intestinul se răsuceşte exact ca un furtun de stropit când face „cot”).

Volvulusul poate apărea atât în prima lună de viaţă, cât şi la copilul de vârstă şcolară al cărui intestin este predispus spre răsucire.

Voma cu aspect de bilă este şi ea o urgenţă! Mergi imediat la camera de gardă a celui mai apropiat spital de pediatrie (sau cu secţie de pediatrie). O intervenţie chirurgicală făcută la timp poate rezolva definitiv problema!

Vârsături în jet la bebeluși

Cea mai frecventă cauză a „vărsăturilor în jet” o constituie stenoza pilorică (îngroşarea exagerată a tunicii musculare). Ea realizează o „gâtuire” a pasajului dintre stomac şi duoden. Apare mai frecvent la băieţei, la 3-8 săptămâni de la naştere, după o perioadă în care micuţul a crescut normal în greutate.

În orice alt tip de vărsături, copilul îşi pierde pofta de mâncare, în timp ce în stenoza pilorică el devine un adevărat mâncăcios! Dacă în timpul vărsăturilor îi priveşti cu atenţie burtica, poţi observa cum i se contractă stomacul, iar dacă îl palpezi vei simţi deasupra buricului o „gâlmă” cam cât o măslină: acesta este pilorul stenozat.

Vărsăturile în jet pot fi declanşate şi de alte cauze (dacă se asociază cu febră, cu iritabilitate, poate fi vorba de o inflamaţie a meningelui). Dacă ele persistă mai mult de o zi şi bebelușul nu reţine nimic din ceea ce înghite, este recomandat să fie consultat de medicul pediatru. Dacă într-adevăr este vorba de o stenoză pilorică, o intervenţie chirurgicală relativ simplă rezolvă situaţia prin mai multe crestături de-a lungul tecii musculare ce înconjoară pilorul.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa