Boala hemoragică a nou născutului – Cauze, simptome, tratament

Ramona Dinescu

Boala hemoragică a nou născutului este o problemă de sângerare ce afectează bebelușul curând după naștere. Mai este cunoscută și sub denumirea de deficiență de Vitamina K.

Vitaminele sunt esențiale pentru creșterea sănătoasă a bebelușului. Și unele mai puțin cunoscute, precum Vitamina K, au un rol extrem de important pentru sănătatea copilului. Ce se întâmplă dacă bebelușul tău nu are un aport adecvat de Vitamina K? Iată mai jos răspunsurile la toate întrebările legate de boala hemoragică a nou născutului.

Această afecțiune  se traduce prin incapacitatea sângelui de a se coagula într-un mod corespunzător. Iar incapacitatea de coagulare a sângelui înseamnă sângerări excesive, iar în cazuri severe, hemoragii. Sângerarea poate apărea în interiorul sau la exteriorul corpului Sângerările interne pot apărea la nivelul intestinelor sau creierului, acestea din urmă putând crea probleme serioase precum leziunile cerebrale sau chiar putând fi fatale.

Despre Vitamina K

Vitamina K este o vitamina liposolubilă ce nu se poate depozita cu ușurință în organism. se obține cu ajutorul dietei alimentare, însă se epuizează rapid. Ajută la coagularea și formarea cheagurilor de sânge, însă organismul mai are nevoie de ea și pentru că este necesară în creșterea celulelor și în metabolismul osos, susține Dr. Simona Pecec, medic specialist pediatru.

Din ce cauză apare boala hemoragică a nou născutului?

Deficiența de Vitamina K la nou-născuți este principala cauză care duce la instalarea bolii hemoragice. Fără o cantitate suficientă de Vitamina K, abilitățile de coagulare ale sângelui se pot diminua. În mod normal, majoritatea bebelușilor au un nivel mai mic de V

Vitamina K, de unde și șansele mari de a dezvolta boala hemoragică.

Trecerea Vitaminei K prin placentă este destul de dificilă în timpul sarcinii, ceea ce înseamnă că fătul în formare nu primește cantitatea corespunzătoare, nu poate face depozite și, astfel, se naște cu un nivel scăzut de Vitamina K.

Laptele matern, de asemenea, conține o cantitate mică de Vitamina K, insuficient pentru a crește cantitatea de care bebelușul are nevoie în dezvoltare.

Bacteriile intestinale bune sunt capabile să producă Vitamina K, însă acestea nu se găsesc deocamdată în organismul bebelușilor.

Există trei categorii de boală hemoragică a nou născutului și fiecare dintre ele are o cauză diferită.

·         Boala hemoragică a nou născutului cu debut precoce este o situație rar întâlnită și apare la mai puțin de o zi de la naștere.  Poate apărea chiar în prima oră după naștere. Dacă mama pe timpul sarcinii a folosit medicamente pentru subțierea sângelui sau anti convulsii, acestea pot fi cauza bolii hemoragice cu debut precoce.

·         Boala clasică hemoragică a nou născutului poate apărea după prima și până în a șaptea zi de viață a bebelușului. Aceasta de obicei afectează acei copii care sunt hrăniți exclusiv la sân și cărora nu li s-au administrat injecții cu vitamina K.

·         Boala hemoragică cu debut tardiv poate apărea după prima sau a doua săptămână de viață a bebelușului și până în a 12-a săptămână. este predominantă la copiii cărora nu li s-a administrat vitamina K după naștere.

Mai există totuși câțiva factori de risc ce pot duce la instalarea bolii hemoragice a nou născutului. Astfel, bebelușii care suferă de anumite afecțiuni precum diaree, fibroză chistică sau boala celiacă pot dezvolta boala hemoragică. aceste afecțiuni intervin în absorbția vitaminelor liposolubile precum vitamina K. Anumite afecțiuni ale ficatului duc la depozitarea dificilă a vitaminei K în organism.

Cum se manifestă boala hemoragică a nou născutului

·         prezența sângelui în urină

·         prezența sângelui în materiile fecale

·         sângerări în zona buricului

·         sângerări la nivelul membranelor mucoase

·         vânătăi

·         sângerări la nivelul penisului circumcis

·         noduli vizibili pe cap

·         pielea palidă, la fel și gingiile

·         stare de iritabilitate, somnolență excesivă

·         stări excesive de vomă, somă cu sânge

·         convulsii

·         pete galbene pe ochi (3 săptămâni după naștere)

Diagnostic și tratament

Diagnosticul se pune pa baza timpului de coagulare a sângelui. testul presupune măsurarea timpului în care sângele unei persoane se coagulează Bebelușului i se administrează o injecție cu Vitamina K, iar apoi se măsoară timpul de coagulare pentru a se stabili diagnosticul. Dacă Vitamina K scurtează timpul de coagulare după 30 de minute  sau oprește sângerarea, diagnosticul este confirmat. O ecografie poate fi necesară pentru stabilirea sângerărilor interne.

În cazurile clasice, medicul va prescrie supliment de Vitamina K, injectabil sau oral. În cazuri mai severe de sângerări, se poate apela și la o transfuzie de sânge. De obicei, în maternitate, tuturor bebelușilor li se fac injecții cu Vitamina K după naștere pentru a preveni riscul bolii hemoragice. În cazul în care știi că ai urmat tratament pentru subțierea sângelui în sarcină sau ai luat medicamente anti convulsii, spune aceste informații medicului deoarece copilul tău ar putea avea nevoie de o doză mai mare de Vitamina K.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa