Clamparea tardivă echivalează cu un transplant de celule stem la naștere! Ce presupune și unde se face

Geta Roman, director editorial

Proceduri moderne pentru salvarea bebelușilor nu sunt disponibile doar în spitalele din Occident, ci și în România, inclusiv în maternitățile de stat: clamparea tardivă a cordonului ombilical, folosirea unor tipuri variate de ventilatie artificială, răcirea controlată a temperaturii corpului nou-născutului cu asfixie severă la naștere (pentru protejarea creierului) sunt câteva dintre ele. Spitalul de Obstetrică și Ginecologie Filantropia din București este un astfel de loc.

În anul 2016, unitatea medicală a avut un record de nașteri: 3800, cel mai mare număr din București și cel mai mare număr de nașteri pe care l-a avut spitalul după anul 2000. Dr. Vlad Dima, medic specialist neonatologie la Filantropia, explică beneficiile acestor proceduri pentru bebeluși, dar vorbește și despre tendințele în materie de nașteri.

Clamparea tardivă, transplant natural de celule stem imediat după naștere

TDM: Care este politica spitalului vis a vis de plasarea copilului în aceeași cameră cu copilul? Ce proceduri speciale folosiți în beneficiul mamei și copilului?

Dr. Vlad Dima: Să pornim de la faptul că din 2012 facem clamparea tardiva a cordonului ombilical – adică nu se naște copilul și se taie cordonul ombilical imediat, mai așteptăm un minut pentru că studiile au dovedit clar beneficiile clampării tardive a cordonului ombilical. Acest procedură va oferi rezerve mai mari de fier și va face practic un transplant natural de celule stem pentru acel copil, acele celule stem care se recoltează și se pun în bănci… în acest fel copilul sigur primește aceste celule stem de la naștere.

Marii beneficiari ai acestei politici sunt copiii prematuri pentru că prematurul este predispus să dezvolte anemie de prematuritate. Noi contribuim astfel la creșterea nivelului hemoglobinei si al hematocritului. În consecință, ajutăm la prevenirea sau măcar întârzierea anemiei de prematuriate. Trebuie spus că procedura nu se face la copii care au nevoie de reanimare la naștere.

TDM: Aplicați în spital tehnica „skin to skin” imediat după nașterea copilului? Ce beneficii are pentru mamă și bebeluș?

Dr. Vlad Dima: Există beneficii majore din acest kangoroo care sau skin to skin contact. Studiile au arătat că în acest fel crește semnificativ probabilitatea ca mama să alăpteze cât mai curând după naștere, se intensifică legătura între mamă și copil, ajută la reducerea intensității durerii pe care o resimte sugarul. Simplul miros al mamei a fost dovedit a avea efectul de a liniști copilul. Așadar au și efect sedativ, cât și efect analgezic, atât skin to skin contact, cât și mirosul mamei. Corpul mamei se comportă ca un incubator natural, pentru că atunci când nou-născutul va avea nevoie de căldură îi va oferi căldură, iar când vrea să se răcorească, este supraîncălzit, mama va fi folosită ca o suprafată pe care copilul va disipa căldura. Mama este într-o strânsă legătura cu copilul, are loc reglarea temperaturii și în plus și în minus, în funcție de nevoile copilului pe care îl are lipit de pielea ei. Pe când corpul tatălui funcționează doar ca și calorifer… Noi suntem spital prieten al copilului și ducem o politică de încurajare a contactului mamă-copil și a alimentației la sân, nu dăm biberoane, nu dăm lapte praf decât dacă copiii nu pot fi alăptați din cauze medicale sau dacă fac hipoglicemie, iar dacă dăm lapte praf dăm doar cu seringa, nu cu biberonul pentru a încuraja alăptarea. Toate sunt spre binele copilului și al mamei.

Tăierea cordonului ombilical. De ce e bine să fie tăiat mai târziu

TDM: Care este politica spitalului vizavi de prematuri? Ce vârste au avut cei mai mici prematuri pe care i-ați salvat și ce dotări aveți din cele necesare salvării prematurilor?

Dr. Vlad Dima: Tendința la nivel mondial este să se salveze prematuri de la vârste din ce în ce mai mici. Avem prematuri îngrijiți în Spitalul Filantropia pe care i-am salvat de la 24 de săptămâni. La nivel mondial, proporția de prematuri este 10%, ceea ce face diferența este rata mortalității. La Filantropia avem o rată a mortalității infantile foarte scăzută – 0,2 %. Suntem maternitate de nivel trei, practic putem fi considerați un centru de excelență în neonatologie. La noi ajung cazuri problemă care nu pot fi rezolvate în provincie sau în maternități de nivel mai scăzut – 2 sau 1.

Sectia Terapie Intensiva Nou-Născuți de la Spitalul Filantropia

Printre dotările pentru salvarea prematurilor și a copiilor cu probleme grave avem ventilație cu oxid nitric, un tip de ventilație folosit în hipertensiune pulmonară persistentă, sistem de body-cooling care este folosit la copii care au avut asfixie severă la naștere, copii cu scor Apgar 0. Avem copii cu scor zero salvați prin acest sistem: le scădem temperatura pentru a le încetini metabolismul, însă este foarte important ca imediat după naștere să fie inițiată răcirea controlată. De asemenea, avem ventilație mecanică invazivă și non-invazivă, incubatoare de ultimă generație. Practic, avem toată aparatura necesară pentru a salva atât nou-născuții prematuri, cât și nou-născuții la termen cu probleme grave de sănătate.

TDM: Cum stimulați mamele să alăpteze, dacă au copii născuți prematur?

Dr. Vlad Dima: Avem o cameră specială unde mamele folosesc pompe electrice și manuale ca să se mulgă, apoi noi dăm prin gavaj laptele de la mamă, dacă copiii sunt născuți prematur, pentru că este foarte important ca prematurii să primească laptele matern încă din a doua zi de viață. Cele mai multe mame reușesc să mulgă laptele de la sân. Rare sunt cazurile în care mamele sunt hipogalactice si nu reușesc. Laptele matern nu poate fi imitat de nicio formulă de lapte, este foarte complex ca și formulă. Conține probiotice, prebiotice, imunoglobuline (cu rol în stimularea imunității) care nu pot fi reproduse.

TDM: Sunt multe cezariene în Spitalul Filantropia?

Dr. Vlad Dima: La noi, proporția este 35-40% cezariene vs 55-60%, nașteri naturale. În mediul privat numărul de cezariene este chiar mai mare, iar tendința nu este una specifică României, se întâmplă la nivel modial același fenomen. Recomandarea la nivel mondial acum este să se facă cezariană la 39 de săptămâni, nu la 37 sau 38 cum se întâmpla cu ani în urmă. Noi respectăm îndeaproape ghidurile internaționale.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa