Bebelușii au nevoie de carne roșie și alimente alergene! În iulie 2020 Departamentul pentru Agricultură din SUA și Departamentul pentru Sănătate și Servicii Umane au dat publicității rezultatele unui studiu amplu în care au fost prezentate noile recomandări ale specialiștilor legate de principii alimentare atât pentru copii, cât și pentru adulți. Cele mai intens comentate au fost noile norme care-i privesc pe bebeluși!
Recomandările Comitetului federal legate de cum ar trebui făcută diversificarea alimentației bebelușilor au atras multe critici din partea opiniei publice, pentru că dau peste cap tot ceea ce știam despre hrana copiilor în primul an de viață.
Bebelușii chiar au nevoie de carne roșie și alimente alergene? Acum da!
Organizația medicilor americani pentru o medicină responsabilă (o organizație nonprofit care susține dieta pe bază de plante) nu a fost de acord cu accentul pe care studiul amintit îl pune pe produsele de origine animală.
„Nu există dovezi științifice care să sugereze că bebelușii ar fi bine să consume carne, ouă, lactate și fructe de mare”, spune Susan Levin- directorul de educație nutrițională al organizației. Ea spune că sugarii, dar și copiii mici pot obține fier din alimente precum cerealele, spanacul și lintea și că nu ar avea nevoie de carne pentru apostul de fier!
Ronald Kleinman, șeful departamentului de pediatrie al Spitalului General din Massachusetts și membru al comitetului federal spune că mesajul principal al ultimului studiu este că „Trebuie să mâncăm diferit în fiecare etapă a vieții noastre”, iar diferențele sunt evidente chiar și între bebeluși și copiii mici. Respectând noile principi alimentare evităm apariția unor boli greu de tratat, dar și a alergiilor alimentare.
Așadar, carnea roșie poate fi consumată în prima parte a vieții, și redusă la vârsta maturității, iar alimentele despre care până acum se credea că sunt alergene, pot fi introduse în dieta bebelușilor!
Cât îi privește pe adulți, recomandările pun accent pe reducerea consumului de carne roșie (deoarece aceasta crește riscul de apariție al bolilor cardiovasculare, cancer și diabet). S-au stabilit noi limite asupra consumului de zahăr al americanilor, pe fondul preocupărilor crescânde legate de obezitate în rândul populației adulte de peste ocean, iar bărbaților li s-a recomandat consumul unei singure băuturi alcoolice pe zi.
Protocolul defășurării perioadei de diversificare a alimentației bebelușilor a fost regândit. „Până acum, spune dr. Kleinman, a fost o rețetă destul de rigidă. Mamele erau sfătuite de pediatri să înceapă cu fructe, legume și cereale pentru bebeluși. Protocolul vechi era alcătuit astfel încât să se evite apariția alergiilor alimentare în primul an de viață al copilului. Dar, studiile pe care se bazează noul protocol alimentar recomandat de Comitetul Federal, au descoperit că introducerea unor alimente precum arahidele în primul an de viață poate reduce riscul de alergii alimentare!”
Știm că asta contrazice tot ceea ce credeai până acum că este corect, dar afirmațiile specialiștilor sunt bazate pe cercetări desfășurate în ani de zile.
Bebelușii chiar au nevoie de carne roșie și alimente alergene? Recomandările legate de alimentația bebelușilor
Comitetul recomandă ca bebelușii să fie alăptați exclusiv până la 6 luni de viață. Șablonul standard de alimentație după 6 luni arată astfel:
• De la 6 la 9 luni bebelușii ar terbui să consume între o optime și un sfert de cană de legume și fructe în fiecare zi, precum și alte alimente bogate în fier și proteine specifice sugarilor (de exemplu cerealele pentru bebeluși).
• În fiecare săptămână să existe un aport de alimente proteice: între 100 și 150 gr de carne roșie, 20 gr de carne de pasăre precum și „cantități modeste de fructe de mare, ouă, nuci și semnițe”.
Pentru copiii cu vârste cuprinse între 1 și 2 ani care nu sunt alăptați sau nici nu primesc vreun fel de lapte formulă, comitetul a elaborat o dietă recomandată pentru o varietate de necesități zilnice, cuprinse între 700 și 1.000 de calorii pe zi. Aceasta trebuie să cuprindă:
• Zilnic: 1 cană de fructe și 1 cană de legume, 100 gr de cereale (dintre care 60 gr ar trebui să fie cereale integrale), 2 căni de lactate și 60-70 gr de alimente proteice.
• În fiecare săptămână, ar trebui să mănânce 250 gr de carne roșie și carne de pasăre, 100 gr de fructe de mare, precum și ouă, nuci, semințe și soia.
• Copiilor mai mici de 2 ani li se interzic produsele care conțin zaharuri adăugate și pentru asta este nevoie de vigilența părinților în citirea etichetelor (atenție la cerealele pentru micul dejun, iaurturile cu fructe din comerț etc)
• Aportul necesar de zahăr va fi doar din alimente naturale, precum fructele!
• Comitetul a oferit, de asemenea, o dietă alternativă „în stil lacto-vegetarian”, care include pe lângă fructe și legume- ouă, (o excelentă sursă de colină) și produse lactate. Colina este importantă atât pentru vedere, cât și dezvoltarea cognitivă. „O dietă complet vegană la această vârstă nu va satisface nevoile de nutrienți decât dacă folosiți o mulțime de produse fortificate”, spune dr. Dewey.
Deficiența de fier a fost argumentul suprem al noului protocol alimentar
Steven Abrams, profesor de pediatrie la Școala Medicală Dell din cadrulul Universității Texas din Austin și președintele al comitetului pentru nutriție al Academiei Americane de Pediatrie, care nu era în Comitetul Federal, atrage atenția asupra faptului că pe măsură ce mamele alăptează pentru perioade mai lungi de timp, iar bebelușii consumă cereale pentru sugari puțin fortificate, problemele legate de deficiența de fier și zinc apar din ce în ce mai des și trebuie neapărat prevenite!
Mai mult de trei sferturi dintre sugarii alăptați cu vârsta cuprinsă între șase și 12 luni nu consumă suficient fier și 54% dintre aceștia nu primesc suficient zinc, potrivit datelor analizate de comitetul federal.
„În primii câțiva ani de viață, creierul are nevoie de fier pentru a se dezvolta normal”, spune dr. Abrams, care pune accent pe faptul că cea mai bună sursă bună de fier este carnea roșie.
Cele mai potrivite pentru copiii mici sunt carnea de pasăre, de struț şi cea de vacă. Nici mielul nu le este interzis, dar aroma neobişnuită nu e prea „convingătoare“. După trei ani, pot gusta şi puţină carne de porc, dar foarte slabă, deoarece organismul lor o tolerează mai greu, mai ales din cauza grăsimilor. În general, micii mofturoşi preferă puiul şi nu ai nici un motiv să-i contrazici.
De ce e bună carnea de vită:
* Are un conţinut bogat în fier, fiind recomandată pentru o dezvoltarea sănătoasă şi armonioasă a micuţului.
* Proteinele din carne furnizează aminoacizi esenţiali, care nu pot fi sintetizaţi de organism şi care trebuie luaţi din alimentaţie.
* Dintre vitaminele şi mineralele regăsite în carnea de vită amintim: vitamine B12, vitamina C (mai ales dacă este asociată cu legme rădăcinoase), magneziu, fosfor, zinc.
Proteinele și fierul sunt esențiale pentru dezvoltarea cognitivă
Proteinele furnizează organismului materialul indispensabil creşterii, iar cele mai valoroase provin din produse de origine animală.
Sigur, există şi anumite vegetale (soia, fasolea, mazărea, făina de grâu sau porumb, ciupercile, unele fructe) bogate în proteine, dar acestea nu conţin toţi aminoacizii necesari unei bune dezvoltări. De aceea, este important să-i oferi copilului o alimentaţie echilibrată, din care să nu lipsească lactatele, ouăle şi carnea.
În plus, pentru fiecare gram de substanţă proteică metabolizată, corpul său are nevoie şi de substanţe minerale. Tot carnea, mai ales cea roşie, sau ficatul îi oferă şi fierul atât de preţios.
Un calcul și mai simplu pentru catitatea corectă
Uneori, din exces de zel, poţi depăşi raţia de carne indicată, ceea ce îl poate priva pe copil de alte alimente. Iată un mod simplu de a calcula minimum necesar de proteine pentru un copil: înmulţeşti 3 g cu numărul de kilograme. Dacă micuţul tău cântăreşte, de exemplu, 15 kilograme, are nevoie zilnic de 45 g proteine. Dintre acestea, măcar jumătate ar trebui să provină din carne, iar restul din ouă, lactate, cereale sau legume.