Care este cea mai bună sursă de proteine pentru copiii mici?

Mihaela Călin
sursă de proteine

Proteinele nu pot lipsi din alimentaţia copilului mic, deoarece acesta are nevoie de ele pentru a se dezvolta corespunzător. Proteinele sunt o componentă de bază a organismului – ele sunt prezente în toate ţesuturile din corp, le găsim în muşchi, păr, piele. De asemenea proteinele sunt o componentă a enzimelor, hormonilor şi a celulelor care alcătuiesc sistemul imunitar. Află mai jos care este cea mai bună sursă de proteine din alimentaţia copilului mic, conform www.webmd.com.

Laptele

O primă sursă de proteine din alimentaţia sugarului este laptele matern – o mină cu o mulţime de substanţe necesare (enzime, anticorpi), precum şi cazeină şi lactalbumină. Acestea din urmă sunt două tipuri de proteine, care sunt complet absorbite de corpul copilului. În plus sunt uşor de digerat şi conţin o mulţime de aminoacizi volatili, implicaţi în producerea de hormoni, enzime şi legături neuronale în creier. Cazeina sporeşte absorbţia de calciu, zinc şi cupru. Iar lactalbumina (numită şi proteina din zer), care se găseşte în lapte de aproape de 3 ori mai mult decât cazeina, previne stagnarea alimentelor în stomac şi facilitează digestia. Mai mult, lactalbumina nu conţine substanţe care sunt prezente în laptele de vacă şi care provoacă alergii. Primul lapte matern – colostrul, este foarte bogat în proteine (2,3 g/100 ml).

Proteinele se găsesc şi în formulele de laptele praf, produse din lapte de vacă, dar tratat, astfel încât să fie absorbit la fel de uşor ca laptele matern. Prin procesul de hidroliză proteinele din laptele de vacă sunt divizate în particule minuscule, astfel încât nu prezintă proprietăţi alergenice, caracteristice laptelui de vacă. În funcţie de vârsta copilului, căruia îi este destinat, laptele praf conţine 1,3-1,5 g proteine/100 ml de lichid.

Proteinele de origine animală şi vegetală

Compoziţia laptelui matern este în continuă schimbare. În jurul vârstei de 6 luni laptele matern conţine mai puţine proteine decât la început, deci este un moment bun pentru  diversificarea alimentaţiei bebeluşului şi pentru introducerea unor proteine de origini diferite. Cererea de proteine în a doua jumătate a primului an este de: 9-11 g/zi pentru băieţi şi 8-10 g/zi pentru fete, dar depinde şi de greutatea copilului (de obicei, fetele au o greutate mai mică).

La proteinele de origine animală şi vegetală diferă cantitatea de aminoacizi. Cele mai multe produse de origine animală conţin o mulţime de proteine, care includ toţi aminoacizii esenţiali şi care au un grad ridicat de asimilare (în proporţie de aproximativ 96%). Singura excepţia printre sursele de proteine vegetale este soia care conţine toţi aminoacizii. Proteinele din alte surse vegetale conţin un set incomplet din aceste substanţe şi sunt absorbite ceva mai puţin: 70-85%, dar ele sunt la fel de valoroase pentru sănătate.

Surse de proteine în alimentaţia copilului mic

Care sunt cele mai bune surse de proteine valoroase în alimentaţia sugarului? De exemplu, carnea şi ouăle.  Aceste produse pot fi introduse în alimentaţia unui copil alăptat după vârstă de 6 luni, şi de la 5 luni pentru copiii hrăniţi cu lapte praf.

Carnea – preferabil macră, de pasăre, vită, miel sau iepure – conţine mai mult de 25 g proteine/100 g de produs. Cele mai multe proteine se găsesc în carnea de curcan şi de gâscă (aproximativ 29 g / 100 g) şi pui (aproximativ 27 g / 100 g), dar şi în carnea de vită (până la 26 g / 100 g). O sursă valoroasă pentru acest nutrient este, de asemenea, peştele – ton, somon şi macrou. Dar poate fi administrat copiilor numai după luna a 8-a de viaţă – şi bine pasat şi curăţat de oase. Proteinele sunt, de asemenea, prezente în produsele lactate – brânzeturi şi lapte. Brânzeturile precum iaurtul, brânza sau chefirul  (din lapte de vacă, oaie sau capră) se pot da bebeluşului din luna 7-8 de viaţă. Laptele  de vacă obişnuit se poate da copilului numai după vârsta de 1 an, deoarece conţine prea multe proteine şi săruri minerale, care forţează rinichii şi interferează cu metabolismul copilului.

Proteinele vegetale sub formă de mazăre şi fasole (cca. 6-7 g proteine/100 g) şi broccoli (2,8 g/100 g) pot fi administrate copilului de la vârsta de 6-7 luni. O sursă valoroasă de proteine pentru sugari sunt cerealele care au între 10 şi 15 g de proteine/ 100 g produs.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa