Cum evităm accidentele?

Siguranta copiilor Totul despre mame

Copil, extremă urgență! Cum să fentezi “ceasul rău” sau un articol pe care ar trebui să îl citească TOȚI părinții

Care erau șansele ca primul meu articol despre accidentele și întâmplările nefericite din viața unui copil să fie precedat de o fugă în toiul nopții, cu fetița mea Erica în brațe, la Spitalul de Urgență Grigore Alexandrescu? Sincronizare kharmică sau doar pură coincidență, exact așa s-a întâmplat. Vinovații: eu și soțul meu – el pentru că nu s-a gândit că o jucărie de dentiție poate exploda în sterilizatorul de biberoane, eu pentru că, fără să-mi dau seama ce fac, i-am dat copilului să bea lapte dintr-un biberon sterilizat cu apă amestecată cu lichidul din respectiva jucarie. Revelația a avut-o tot Dan, soțul meu: “Mai, dar n-ar putea să fie toxic lichidul ăla”?

Din acel moment am dat startul operațiunii de control a “daunelor”. N-a contat ca era 3 dimineața, n-a contat ca Erica dormea ghiftuit[ cu laptele pe care îl băuse în urmă cu zece minute, tot ce conta era să știu SIGUR că fetița mea de șapte luni e în regulă. Îmi zornăiau în creier cuvintele profesorului Dan Enescu, directorul Spitalului "Grigore Alexandrescu”, pe care, culmea culmilor, îl vizitasem cu doar două săptămâni în urmă pentru a mă documenta pentru articolul despre primul ajutor:

"Un părinte nu e doar mama sau tata, partenerul de joacă și cel care răsfață un copil. Un părinte trebuie să gândească și să se poarte ca un bodyguard: să fie în permanență atent la tot ceea ce îi poate amenința copilul.”

Așa că ne-am îmbrăcat cu viteza luminii, am chemat un taxi, am înfășurat copilul într-o pătură, am luat biberoanele suspecte cu noi și ne-am înființat la Camera de gardă, unde un medic și câteva asistente s-au asigurat ca Erica e perfect sănătoasă, după care ne-au liniștit și pe noi: "Copilul e mai mult ca sigur bine. Dar ați făcut foarte bine ca ați venit. Oricare ar fi situația, daca aveți cel mai mic motiv de îngrijorare, veniți oricând la spital!”

Mamă cu trei copii accidentați dintr-un foc

Doctorul Dan Enescu este "stăpânul” celei mai importante "uzine” de salvat copii din România. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu” este cel mai vechi spital pentru copii din România (dat în folosinţă în anul 1886), iar în prezent este "vizitat” de 200.000 de copii pe an, care au nevoie de consultații. Peste 60% dintre cazuri constituie urgenţe medico-chirurgicale.

După zeci de ani de experiență și mii de copii salvați, doctorului Enescu i-a ramas în memorie un caz anume, pe care îl consideră cel mai tragic din câte a văzut: "Era o mamă cu trei copii aici în același timp. Unul de șase luni, unul de un an jumate și unul de trei ani. Erau toți în bucătărie. Cel de șase luni s-a rostogolit către sursa de caldura care era o cărămidă cu siguranță. A luat foc ca o torță. Între timp, cel de un an jumate tocmai învățase să meargă și a căzut peste oala de ciorbă clocotită, care era într-un colț. Iar cel de trei ani s-a urcat cu picioarele pe un scaun și a căzut atât de rău încât a avut traumatism cranio-cerebral cu pierdere de cunoștință. Cel de șase luni a murit, ceilalți doi au scăpat.” 

O pungă uitată pe pat – începutul unei tragedii

Au existat, însă, și salvări nesperate: "Intervenția unui copil care a avut maturitatea la 10 ani să se salveze singur. A luat foc, s-a tăvălit pe jos imediat, s-a stins pe covor, s-a schimbat în lucruri curate, a dat telefon mamei lui care nu l-a crezut. A dat telefon la Salvare și nu l-au crezut, i-au inchis telefonul. Apoi i-a dat telefon din nou mamei lui și i-a spus că e rau și în sfârșit a venit acasă, a chemat Salvarea, dar el deja se salvase singur.”

Când îi ceri să se gândească la ce i se poate întâmpla rău unui bebeluș, medicul Enescu are un răspuns surprinzător: "Trebuie să ai grijă de cel mai neînsemnat lucru, cum ar fi o pungă aruncată în pat pe lângă copil, cu care el se poate asfixia. Nu unul, ci foarte mulți copii au murit așa.” Iar dacă ar trebui să facă o statistică a accidentelor, ea ar fi mai complicată puțin: "Când sunt mici, arsurile cu lichid fierbinte reprezintă majoritatea accidentelor – cam 65%. Cu flacară cam 15%, cu substanțe chimice mai puține. Când mai cresc, se inversează: arsurile cu flacără sunt majoritare. De ce? Pentru că ei încep să-i imite pe adulți, să aprindă chibrituri de exemplu. Apoi, capătă un anumit grad de libertate. Pot să iasă în curte și să pună mâna pe fire de curent electric. Sau pot să încerce să taie lemne. Eu am reparat mâna unei fetițe de un an și nouă luni. Fratele ei de 7 ani tăia lemne. Fetița s-a dus de curiozitate, a pus mâna pe butuc și i-a tăiat și ei mâna. I-am reparat-o și acum e croitoreasă.” 

E bine sa fii "paranoic”?

Care ar fi, însă, ghidul de "așa da” al unui părinte? Doctorul Dan Enescu își bazează răspunsul pe o temelie care nu ține numai de știința medicală: "În primul rând dragostea. Să știți că, dacă iubești acel copil, automat îți vin în cap toate ideile pe care nici măcar o carte nu ți le poate da. Vorbim de accidente? Păi atunci sunt câteva lucruri de bază. Sigur că nu se lasă un copil de o lună jumate sau de două, trei luni, cu o pungă lângă el. Automat și-o pune pe cap și poate să se asfixieze. Sau lucruri ascuțite. Sau când încep să meargă nu lăsăm o oală cu apă fierbinte în bucătărie. Sunt lucruri care pot fi evitate foarte ușor. În primul rând există o lege: între 0 și 12 ani, copilul este în grija părintelui 24 de ore din 24.”

La final, fără să îmi închipui ca peste puțin timp voi reveni la spital răvășită de spaimă, îmi trece prin cap să-i adresez o întrebare pentru care acum îmi pare tare bine: "E bine sau e riscant să fii paranoic, adică să te îngrijoreze cel mai mic pericol?” Zâmbește și îmi răspunde scurt: "Asta e normalitatea!” 

Medicii de la Spitalul "Grigore Alexandrescu” te sfătuiesc cum să ţii departe "ghinioanele”:

10 riscuri la care poate fi supus copilul tău

1. Traumatisme si plăgi
2. Înec
3. Tăieturi
4. Sufocare
5. Arsuri
6. Programe TV
7. Electrocutare
8. Intoxicatii
9. Accidente la locul de joacă
10. Accidente rutiere

Riscurile împărţite pe grupe de vârstă:

De la 0 la 4 luni:

1. Arsuri
Încercați apa de îmbăiat cu cotul înainte de a pune copilul în cădiţă;
Testaţi temperatura laptelui din biberon, mai ales dacă folosiţi aparate
cu microunde (riscant și nercomandat!);
Nu manevraţi recipiente cu lichide fierbinţi deasupra patului copilului;
Nu ţineţi copilul în braţe în timp e gătiţi sau beţi cafeaua;
Nu lăsaţi radiatoare în dreptul pătuţului şi nici alte aparate de încălzit în apropiere (lenjeria poate lua foc).

2. Traumatisme şi plăgi
Nu luaţi mâna de pe copil şi nu vă întoarceţi cu spatele atât timp cât el este pe masa de înfăşat;
Nu folosiţi masa de înfăşat după vârsta de 2 luni;
Nu răspundeţi la telefon în timp ce schimbaţi sau îmbăiaţi copilul.

3. Înec
Apa din cădiţă nu trebuie să depăşească abdomenul copilului, iar persoana care îmbăiază copilul mic trebuie să stea tot timpul acolo, susţinând copilul de sub umeri;
Îndepărtaţi din pătuţ/ţarc sau din preajma copilului orice obiect de mici dimensiuni (jucării demontabile) ce pot fi introduse în cavitatea bucală;
Nu administraţi sugarilor niciun fel de aliment solid sau care presupune mestecare și risc de sufocare.

4. Tăieturi
Orice obiect ascuţit sau care înțeapă (ace, piuneze, cuţit, cutter, cioburi, obiecte cu margini ascuţite) nu trebuie să fie în preajma sugarului.

5. Sufocare
Pătuţul sugarului nu trebuie să conţină pungi de plastic, perne, pături voluminoase, obiecte în aparenţă banale sau chiar folositoare, care pot împiedica respiraţia şi provoca sufocare în somn.

De la 4 la 12 luni

1. Traumatisme şi plăgi
Locul în care stă sugarul trebuie să fie un pătuţ sau un ţarc de bebeluş. Pe podea, în curte, în orice alt loc, sugarul trebuie supravegheat continuu. Daca lăsaţi copilul pe un pat obişnuit, el poate să cadă.

Premergătorul este un obiect extrem de riscant, adesea cauzator de traume, contraindicat de specialiştii în medicina copilului. De altfel, s-a constatat că premergătorul nu aduce copilului beneficii de dezvoltare, ci doar un relativ confort familiei. Riscul ca sugarul să ajungă nesupravegheat în dreptul aragazului, al scărilor, al mesei din bucătărie, al prizei, dulapului cu medicamente etc., este însă mult prea mare. Se înregistrează şi accidente “de premergător” prin răsturnare – cu rupturi de organe interne (ficat, splină), ca urmare a împiedicării de un prag, covor etc.

2. Accidente rutiere
Orice deplasare cu sugarul în automobil presupune un scăunel special, securizat, pentru a preveni proiectarea înainte a sugarului în caz de impact.

3. Arsuri
Atenţie la temperatura apei din baie şi a alimentelor fierbinţi (inclusiv a celor lăsate pe jos);
Nu lăsaţi nesupravegheate aparate de încălzit, surse de foc şi iluminare.

4. Intoxicaţii
Uneori, copiii mai mărişori din familie interpretează prezenţa medicamentelor sau a produselor chimice din gospodărie ca pe “bomboane” sau “alimente” (de exemplu: soda caustică, pusă într-o cană, pe masă, confundată cu laptele pentru sugari, apă sau suc de către copilaşii mici). Medicamentele şi substanţele chimice de orice fel se păstrează în dulapuri la înălţime, încuiate sau asigurate. Atenţie la produsele de curăţat toaleta, lăsate, de obicei, pe jos în baie.

5. Sufocare
Obiectele de mici dimensiuni (inclusiv jucăriile demontabile, jucăriile sau obiectele care conţin şnururi, cordoane, cabluri, dar şi alimentele solide, neindicate vârstei, pot prezenta risc de sufocare

De la 1 la 3 ani

1. Traumatisme şi plăgi
Asiguraţi ferestrele, uşile, accesul spre scări, balcoane, pentru a nu permite accesul copilului nesupravegheat.
Ascundeţi firele electrice în spatele mobilei (copilul poate trage de fir şi răsturna lămpi sau alte obiecte cu cabluri).

2. Arsuri
Nu lăsaţi aparatele de încălzit în camera copilului mic, nesupravegheat.
Nu lăsaţi copilul mic, nesupravegheat, în baie sau în bucătărie. Potriviţi temperatura apei calde, la boilere, centrale sau cazane, la maximum 40°C (o temperatură mai mare produce arsuri pielii copilului mic);
Nu lăsaţi copiii mici, nesupravegheaţi, cu focul aprins sau cu lumânări aprinse, în încăpere.

3. Electrocutare
Acoperiţi prizele cu ajutorul capacelor speciale sau cu obiecte de mobilier, pentru a îngreuna accesul copiilor.
Verificaţi instalaţiile, echipamentele (fire neizolate, aparate defecte etc.).

4. Sufocare
Atenţie la pericolul inhalării de corpi străini, precum şi a alimentelor neadecvate vârstei.

5. Intoxicaţii
Orice medicament sau substanţă chimică (incusiv cosmetice şi produse de curăţat, detergenţi, solvenţi, insecticide, alcool, băuturi alcoolice) trebuie să fie complet inaccesibile copilului mic. Dacă va găsi o secundă de neatenţie în supraveghere, exist întodeauna riscul de a “experimenta” sticluţa de parfum a mamei, sau medicamentele de tensiune ale bunicii, sau sticla de vin a bunicului.

De la 3 la 6 ani

1. Traumatisme şi plăgi
Instrumentele şi uneltele casnice, aparatele electro-menajere şi utilitare, mai nou, chiar armele de foc, toate trebuie depozitate într-un loc complet inaccesibil copiilor din această categorie de vârstă
Acordaţi o atenţie mărită la riscul de cădere de la înălţime.

2. Arsuri
Toate riscurileşi mecanismele menţionate la celelalte categorii de vârstă trebuie observate cu atenţie , întrucât copilul de 3-6 ani este mult mai inventiv şi mult mai autonom.

Atenţie maximă la substanţele inflamabile, la aprinderea focului în sobă , la explozibili şi petarde (care sunt strict interzise copiilor!), precum şi la chibrituri, brichete şi alte aprinzătoare de foc. Explicaţi copilului riscurile posibile şi construiţi un bun sistem educaţional şi de comunicare, bazat pe iubire şi respect reciproc.

Îmbrăcămintea copiilor de orice vârstă NU trebuie să fie sintetică! Aprinderea accidentală a hainelor din materiale plastice, fie şi din cauza unei scântei, poate produce arsuri teribile, adesea mortale, din cauza particularităţilor acestor materiale inflamabile

3. Programe TV
Supravegheaţi programele urmărite de copii: unele programe, chiar şi de desene animate, sugerează sau induc comportamente extrem de periculoase, pe care unii copii le imită.

4. Accidente rutiere
La această categorie de vârstă, creşte riscul implicării copilului în accidente rutiere (pieton nesupravegheat, traversare prin locuri nepermise, alergatul în faţa maşinii pentru a prinde mingea, mersul cu bicicleta pe carosabil, mersul cu rolele etc.).
Copiii nu au voie să stea pe bancheta din faţă a autovehiculelor, iar pe bancheta din spate trebuie asiguraţi cu centura de siguranţă.
Copiii nu trebuie “plimbaţi” de către fraţii mai mari sau chiar de părinţi pe ghidonul bicicletei sau pe motociclete.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație