Îmi amintesc sentimentul de copleşitoare responsabilitate când am venit cu primul meu copil acasă, de la maternitate. Îmi era atât de teamă să nu îl fac să plângă, încât primele unsprezece ore am stat cu el doar în braţe. Când bebe devenea agitat, ştiau de fiecare dată şi cele două prietene cu copii mai mari, pe care le sunam panicată.
Şase ani şi trei copii mai târziu, când am ajuns acasă cu bebe numărul trei, aveam deja în spate suficientă experienţă încât să nu mai încarc facturile de telefon. Cei trei copii ai mei, fiecare cu nevoile lui diferite, m-au învăţat cum să deosebesc agitaţia normală a unui bebeluș agitat de problemele serioase, care impun soluţii speciale.
Primul lucru pe care trebuie să îl conștientizezi: un bebeluş nu manipulează niciodată
Iată câteva informații care îți vor prinde bine în momentele dificile: în creierul micuţ al bebelușului tău sunt activate doar reflexele primare şi abia acum se adaptează la lumea nouă, necunoscută, bombardat de tot soiul de stimuli puternici. El nu te cunoaşte decât pe tine! Din mulţimea de sunete, nu ştie decât vocea ta. Dintre mirosurile care îl asaltează, preferatul lui este cum miroşi tu. Dintre ritmurile în care se vede silit să se deplaseze, legănarea mersului tău îi e singură familiară.
El are nevoie de tine, iar dacă plânge nu e pentru că vrea să te manipuleze, pentru că e răsfăţat sau cere atenţie. Nou-născuţii nu au capacitatea cerebrală de a crea astfel de scenarii. Când bebe e agitat şi plânge, în mod sigur, are o nevoie neîmplinită şi urgentă. Dacă îl ignori, socotind că se va linişti singur în pătuţ, rezultatul nu va fi un copil independent şi puternic, aşa cum ţi-au spus rudele trecute prin viaţă sau cadrele medicale blazate. Vei creşte un prunc resemnat, care a învăţat că nu poate avea încredere în nimeni.
Înţelegând că micuţul tău nu plânge fără motiv, că doar în puterea ta stă alinarea lui, vei găsi resursele şi răbdarea necesare pentru a face faţă cu brio.
Lucruri de controlat atunci când ai un bebeluș agitat:
Îi este foame sau sete?
În prima zi, stomacelul unui bebe e cât o cireaşă. După câteva zile, cât o nucă. Când ai stomacul cât o nucă, nu încape în el decât o măsură de lapte! Aşa că, dacă bebelușul tău alăptat plânge de foame după jumătate de oră, e normal, pentru că laptele matern se digeră mult mai repede decât laptele praf. La fel de normal este, pentru unii bebeluşi, mai ales dacă au icter fiziologic, să doarmă câteva ore neîntrerupt. Uneori bebeluşului i se face sete: cum să îi refuzi hidratarea? Experienţa mi-a demonstrat că, în primele luni de viaţă ale unui bebeluş alăptat, orice încercare de a stabili un program este de prisos.
Primele luni ale băieţilor mei mi s-au părut covârşitoare: mă simţeam redusă la rolul de sursă imediată de lapte cald. Chiar dacă între un alăptat şi următorul treceau câteva ore, mie mi se păreau teribil de scurte. Totuşi, citisem că acesta e normalul, altminteri aş fi fost foarte frustrată.
Are nevoie de un scutec curat?
Dacă primul meu copil nu avea nici o problemă cu scutecele murdare, fetiţa nu suporta un scutec plin. Aciditatea scaunelor în cazul bebeluşilor alăptaţi diferă de cea a bebeluşilor hrăniţi cu lapte praf, în ultimul caz fiind mai ridicată, precum şi nivelul de sensibilitate al pielii, de la un copil la altul.
Îl doare burtica?
Aveţi şi voi un bebeluş care tace mâlc, chiar doarme dus când este plimbat la verticală, pe umărul adultului, dar cum atinge cearşaful dă alarma? Exact aşa a fost copilul meu cel mic! Dacă bebeluşul este hrănit şi curat şi totuşi plânge când e aşezat în pătuţ, cel mai probabil are dureri de burtică.
“Aerisirea instalaţiei” este foarte importantă. Bulele de aer care rămân în stomacel, odată ajunse în intestin crează nişte crampe îngrozitoare. De aceea, e bine să nu culcaţi copilul la orizontală înainte de a fi siguri că a eructat complet, chiar dacă asta durează şi jumătate de oră. Citește mai multe despre râgâitul după masă.
Fetiţa noastră cu nevoi speciale a avut în primul an dureri cumplite de burtică, aşa că am învăţat multe trucuri, pe care vi le împărtăşesc şi vouă:
• Plimbarea la verticală, tapotarea spatelul, alternarea poziţiei culcat/ridicat, aşa cum faci când vrei să scoţi bulele de gaz dintr-o sticlă.
• O minge de fitness, pe care aşezi bebeluşul pe burtică, face minuni! Pentru noi, această soluţie aflată de la un kinetoterapeut, a fost salvatoare. Bonus: copilul are parte de stimulare vestibulară, timpul de stat pe burtică devine mai plăcut, iar muşchii gâtului şi ai spatelui se întăresc mai repede.
• Tehnica de masaj pe care am găsit-o cea mai eficientă este în sensul acelor de ceasornic, sub buric. Alternati acest masaj cu puţină gimnastică de tip bicicletă, fiindcă astfel puneţi gazele în mişcare şi ajutaţi la eliminarea lor.
• Gazele bebeluşilor sunt o chestie atât de serioasă încât s-a inventat chiar şi un dispozitiv care îi ajută să le elimine, pe numele lui de scenă Pârțâitorul! Jumătate de împărăţie aş fi dat, doar să am unul când fetiţa mea era mică!
• O pernă termică din samburi de cireşe sau cu sare, încălzită şi aplicată pe burtică, este o altă varianta pe care am încercat-o, cu rezultate mulţumitoare.
• Sistemele de purtare ergonomice calmează bebeluşul nu doar prin legănarea permanentă de care are parte, ci şi datorită faptului că burtica lui va fi presată de a ta. Află mai multe detalii despre cum se aleg sistemele ergonomice sigure pentru copilul tău.
• Unii copii digera mai greu zahărul. Dacă bebelușul tău este hrănit cu formulă, poţi încerca, cu avizul doctorului, o formulă de lapte fără zahăr. Pentru fetiţa noastră, schimbarea aceasta a avut un impact major.
• Picăturile anticolici au uneori efect, dar eu o recomand doar ca o soluţie de ultima instanţă.
Unii bebeluşi suferă de reflux gastro-esofagian, caz în care consultarea medicului este indispensabilă! Pentru ei există formule de lapte speciale, poziţii de dormit diferite, medicaţie şi tratamente alternative. O posibilă terapie adjuvantă în această afecţiune este terapia cranio-sacrală.
Bebe e hrănit, schimbat, burtică nu îl supără şi totuşi nu se linişteşte? Poate că sistemul lui nervos e suprastimulat şi are nevoie să se relaxeze. Iată ce merge încercat în situaţia aceasta:
• Plimbarea cu maşina… Spunea cineva că vechile străzi pietruite dau cele mai bune rezultate. Succes!
• Zgomote albe: maşina de spălat, uscătorul de par sau de rufe, sunetul de motor şi altele asemenea. Dacă nu ai la îndemână o maşină sau un foehn, să ştii că există aplicaţii cu sunete albe pe care le puteţi descarca gratuit pe telefon sau tabletă.
• Muzică liniştitoare; băiatul cel mic adormea instantaneu pe o muzică lină, ce avea inserate sunete de balene şi delfini. Drept să va spun, îşi făcea efectul şi la mine.
• Ulei de lavandă difuzat în aer, însă numai după şase luni şi diluat corespunzător. Află aici mai multe despre ce te sfătuiește expertul Sarah Ockwell-Smith să faci pentru ca bebelușul tău să doarmă bine.
• Un leagăn cu vibraţii.
Mai important decât orice, ai încredere în tine! O mamă liniştită va transmite linişte bebeluşului. E ok să întrebi o prietenă, e ok să faci muncă de cercetare pe net, e ok să ceri sfatul unui doctor. Sau doi. Dar filtrează aceste informaţii prin sita instinctului tău: corpul tău a ştiut instictiv cum să crească un bebeluş timp de nouă luni, sufletul tău va şti să îl citească, să îl asculte, să îi recunoască nevoile până când va învăţa să ţină vieţii piept de unul singur.
Descoperă și aplicația noastră care explică în detaliu ce se întâmplă cu copilul tău în primul an de viață, săptămână cu săptămână.
Citește ”Cartea Bebelușului” și află cum să faci față tuturor provocărilor bebelușiei. Detalii AICI.
