Înțărcarea blândă: mesele din timpul nopții se scot ultimele!

Geo Mihalcea
Înțărcarea blândă
Înțărcarea blândă presupune răbdare, imaginație și multă atenție la reacțiile bebelușului.

Înțărcarea blândă. Momentul încetării alăptării trebuie să fie ales cu grijă și să se desfășoare cât mai firesc cu putință. Înțărcarea începe odată cu diversificarea și se încheie undeva aproape de 18 luni, dar multe mame aleg să-și alăpteze copilul și după această vârstă, ceea ce este în regulă. Nu există o abordare universală a înțărcării, dar câteva reguli de aur venite de la specialiști în alăptare vă pot fi de ajutor!

Conceptul de „înțărcarea blândă” este folosit în parentingul modern, care înlocuiește vechiile principii de creștere a copiilor, în care mamele întrerupeau brusc alăptarea, din diverse motive (începerea serviciului, respectarea vechiilor prejudecăți de a „nu-l ține la piept până de însoară”).

Să-l faci pe copil să renunțe treptat la sân este o metodă eficientă și prietenoasă, care presupune multă răbdare, dar și imaginație din partea mamei. Dar, să vorbim mai întâi despre alăptare, cu cifrele oferite de OMS în față, căci, înainte de înțărcare, trebuie să tragem un alt semnal de alarmă, multe românce nu își țin pruncii la sân nici măcar cele 6 luni esențiale.

În România, numărul mamelor care alăptează este în scădere!

Trei din cinci copii nu sunt alăptați în prima oră a vieții, prezentând astfel un risc mai mare de deces și îmbolnăvire, transmit UNICEF și OMS într-un nou raport.

Majoritatea acestor copii se nasc în țări cu venituri mici și medii. Raportul arată că nou-născuții care au fost alăptați în prima oră a vieții au mult mai multe șanse să supraviețuiască.

Contactul cu pielea, împreună cu alăptarea la sân stimulează producția de lapte matern, inclusiv colostrul, denumit și „primul vaccin” al copilului, care este extrem de bogat în substanțe nutritive și anticorpi.

În conformitate cu recomandările OMS, alimentaţia la sân se recomandă să fie inițiată în prima oră de la naștere și să fie exclusivă până la vârsta minimă de 6 luni, fiind urmată de continuarea alăptării la sân la cerere alături de o alimentație complementară corespunzătoare până la vârsta de 2 ani a sugarului, sau mai mult.

Conform OMS, datele raportate privind alăptarea în țara noastră din 2004, indicau un procentaj al copiilor care au fost vreodată alăptaţi de 88,3 %, dintre care urban 88,0 %, rural: 88,5%. Dintre aceștia, rata copiilor care sunt hrăniți exclusiv prin alăptare până la 6 luni era de 15,8 %, dintre care în mediul urban: 14,3 %, iar în mediul rural de 17,3 %. Rata inițierii timpurii a alăptării a fost de 12,0%, în urban de 10,5%, iar în rural de 13,5%.

Conform unui studiu desfășurat în 2016 de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi UNICEF, în România, studiu efectuat pe un eșantion reprezentativ pe țară, de 5051 femei în vârstă de 15-45 de ani, rata alăptării exclusive de 12,6% este printre cele mai mici din Europa. Datele analizate în dinamică, indică o scădere a ratei alăptării exclusive în ultimii ani.

În Studiul sănătăţii reproducerii (2004,) prevalenţa alăptării exclusive era de 14,4 %, iar în studiul privind Statusul nutriţional al copiilor sub 5ani (2005) prevalenţa alăptării exclusive era de 20,8%. Indiferent de studiul pe care l-am considera de referinţă prevalenţa alăptării exclusive a scăzut în ultimii 7-8 ani. Mai multe detalii despre aceste studii găsiți aici.

Sunt însă mame care aleg să-și alăpteze copii chiar și după vârsta de 3, 4 ani, optând pentru înțărcarea la cerere a copilului.

Înțărcarea blândă- strategii eficiente

Este imposibil să prezici exact cum va reacționa copilul tău la tentativa de a-l înțărca.

Claire Lerner, manager resurse parentale la „Zero to Three” din Washington, recomandă ca înțărcarea să nu se suprapună peste o altă schimbare semnificativă din viața copilului, cum ar fi schimbarea domiciliului, erupții dentare sau chiar învățarea mersului în două picioare. „Este bine să îți înțarci copilul atunci cât totul este stabil în viața sa, dar și a ta!”

Freda Rosnfeld, fost președinte al Asociației de consultanță în alăptare din New York, sfătuiește mamele să fie foarte atente și la semnalele pe care le transmit sânii în timpul înțărcării. „În primele zile sânii plini de lapte trebuie goliți cu pompa (la mesele în care alăptarea este înlocuită de mâncărică pentru bebeluși), pentru a evita apartiția mastitei. Înțărcarea este un proces care trebuie să se producă pas cu pas pentru a-ți proteja sânii de angrojare și pentru a scădea gradul de anxietate al copilului.”

Rosenfeld adaugă următorul sfat: „Înlăturați mesele mai puțin preferate de copil (cele din timpul zilei), întâlnirea de dimineață și cea dinainte de culcare vor fi ultimele mese scoase și înlocuite cu mâncare adecvată vârstei.”

Când scade interesul pentru alăptare se poate încerca înțărcarea

Experții portalului parents.com pun accent pe faptul că bebelușii își pierd interesul pentru alăptare între 8 și 10 luni, deoarece astea „este un moment în care copiii primesc o mulțime de infromații senzoriale, acest lucru este susținut de tendința copiilor de a privi în jurul lor atunci când sunt alăptați.” Deci, dacă te gândești să-l înțarci înainte de 1 an, acesta ar fi un moment bun!

Anxietatea de separare dispare după ce copilul împlinește 9 luni, dar nu este o regulă general valabilă pentru toți copii. Dacă tu simți că bebe a depășit această etapă, nu-l forța, așteaptă până simți că este pregătit. De aceea îi spunem „înțărcare cu blândețe”!

Alege un moment în care tu şi copilul tău sunteţi relaxaţi şi asigură-te că nimic nu vă perturbă.

• Aşeză-ţi copilul într-un scaun special, mai înalt sau chiar pe genunchi.

Dă-i înainte puţin lapte (de la sân sau din biberon, după cum este obişnuit) pentru a-i reduce puţin din apetitul cu care va începe să probeze gustul făinosului cu lapte (care va fi preparat cu laptele de mamă sau din formula prescrisă de lapte praf).

Aşează puţină cantitate pe o linguriţă de plastic şi încearcă-l să vezi cum o primeşte. Dacă refuză, mai încearcă să pui puţină cantitate pe degetul tău sau întinde-i puţin pe buzele lui pentru a-l face să se lingă şi să-i simtă gustul.

Amestecul preparat trebuie să aibă consistenţa unui iaurt de băut şi la temperatura la care îi dai şi biberonul, nu mai fierbinte.

Vorbeşte cu bebeluşul tău în timp ce îl hrăneşti. Dacă eşti pe fugă el poate simţi asta şi poate fi neatent şi agitat. Este important ca amândoi să fiţi relaxaţi şi calmi.

• Câteva îmbucături sunt destule pentru început. Nu uita că încerci să introduci noi gusturi şi texturi şi nu vrei neapărat să-l îndopi ca pe un curcan la masa de Crăciun! Dacă nu vrea să coopereze, nu-l forţa. Încearcă din nou ziua următoare şi dacă continuă să te refuze, renunţă pentru câteva zile, apoi treci din nou la luptă!

• Cantitatea de mâncare pe care o înghite diferă de la zi la zi sau de la o masă la alta. Continuă să-i dai lapte (de la sân sau biberon) ca să-i completezi dieta pentru că baza alimentaţiei micuţului, momentan, este tot laptele.

Găseşte metode amuzante de a introduce mesele copilului. Cine ar putea rezista unei mese în care mâncarea are forma unui clovn sau maimuţică?

Nu forța copilul să renunțe la sân rapid! Nu uita că înțărcarea este un proces complex, care poate dura săptămâni sau chiar luni. Alăptarea trebuie să continue în paralel cu diversificarea alimentației pentru o înțărcarea blândă și eficientă.

Renunță la metode barbare de genul „unsul sânilor cu muștar, ardei iute”, copilul poate trăi o adevărată traumă dacă este nevoit să renunțe brusc la sân.

Scoate mesele de lapte din timpul zilei, mai apoi pe cele de noapte. Acolo va fi cea mai mare provocare, mai ales dacă micuțul este obișnuit să adoarmă la sân.

 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa