10 întrebări și răspunsuri despre colici ca să îi depășiți cu succes

raspunsuri despre colici
După crize de plâns, bebelușii pot fi epuizați. Brațele părinților pot fi locul cel mai potrivit pentru a se liniști

Să ai un bebeluș poate fi cu adevărat o provocare. Să ai însă un copil cu colici poate fi o piatră de încercare. Un test care îți măsoară nu numai cantitatea de iubire pe care ești capabil să o oferi, ci mai cu seamă răbdarea, priceperea și puterea de a gândi limpede și calm în situații nu tocmai ușoare. Cum ar trebui să ne comportam noi, părinții? Ce ar trebui să facem și mai ales, cum să scăpăm teferi și nevătămați din această experiență, sunt întrebări care necesită cu siguranță răspunsuri.

Acest articol conține recomandare de produs. 

1. Bebelușul meu are colici?

Plânge mult, uneori inconsolabil. Adoarme extrem de greu și se trezește după câteva minute. Devine roșu la față, este foarte agitat, face grimase, își strânge genunchii la piept, arcuiește spatele, refuză laptele. Toate acestea pot fi semne clare că bebelușul dumneavoastră suferă de colici. Tind să apară mai spre după-amiază, între timp se mai pot liniști, ca seara să își facă din nou apariția și să țină câteva ore bune.

2. Apariția colicilor poate fi considerată normală sau este moment de maximă îngrijorare?

Nu vă speriați, colicile sunt normale și, din fericire, trec. Apar la foarte mulți copii, de altfel dezvoltați normal, sănătoși și plini de viață.

3. Cât durează colicile?

Colicile tind să înceapă chiar și în jurul vârstei de 3 săptămâni, de-ndată ce bebelușii încep să devină mai activi și mai prezenți. Medicii consideră ca este un lucru obișnuit ca la un copil mic să apară până la unul sau două episoade de colici la fiecare 24 de ore. Apogeul pare să ajungă, conform studiilor, în jurul vârstei de 6 săptămâni și pot ține până la 3, chiar 4 luni.

4. Ce sunt colicii?

Realitatea este că toți bebelușii plâng. Practic, este singurul și poate cel mai bun mod a-și comunica nevoile la această vârstă fragedă. Ca părinți, suntem programați biologic să răspundem, astfel încât aceste nevoi să fie satisfăcute.

La bebelușii cu colici, însă, plânsul începe brusc, fără niciun motiv aparent și, din păcate, câteodată nimic nu pare a funcționa atunci când vine vorbă de calmarea bebelușului.

Aceste perioade agitate pot continua ore în șir, uneori târziu în noapte, sporind frustrarea, îngrijorarea și epuizarea părinților. Medicii diagnostichează de obicei colicile sugarilor pe baza „regulilor celor trei”.

Bebelușul plânge: cel puțin trei ore pe zi, se întâmplă cel puțin trei zile pe săptămână, persistă cel puțin trei săptămâni la rând. Țineți minte, colicile nu sunt o boală, ci o combinație de comportamente derutante, care au marele merit de a fi trecătoare.

5. Care sunt cauzele?

Studiile referitoare la cauzele colicilor nu au încetat niciodată să fie în atenția cercetătorilor. Însă, rezultate concrete care să afirme cu tărie mecanismul care declanșează apariția colicilor nu există. Totuși, sunt vehiculate teorii ce merită a fi menționate:

– Un sistem digestiv imatur

În timpul episoadelor de colici, mulți părinți indică faptul că burtica bebelușul lor este plină de gaze, iar acesta pare să aibă dureri de burtă. De aici a apărut presupunerea că sistemul digestiv imatur al unui copil mic poate fi implicat.

– Suprastimularea creierului

Întrucât episoadele de colici au tendința de a începe târziu în cursul zilei, o altă teorie este că acestea ar putea avea legătură cu creierul unui bebeluș suprastimulat, după ce a intrat în contact cu mulți stimuli în timpul zilei.

– Suprapunerea meselor

Întrucât un copil tinde să se hrănească în timpul episoadelor de colici, este posibil să se alimenteze cu lapte bogat în grăsimi/calorii, pregătindu-se pentru o perioadă mai lungă de somn, care urmează adesea episoadelor de colici.

Un factor care poate contribui la apariția colicilor este dezechilibrul bacteriilor utile în tractul digestiv al sugarului. Un tratament investigat și care și-a dovedit eficiența în timp este utilizarea unor bacterii bune (probiotice) pentru a crea un echilibru bacterian adecvat, îmbunătățind astfel, sănătatea digestivă generală.

Unele studii au arătat o reducere a timpilor de plâns când bebelușii cu colici au fost tratați cu o bacterie numită Lactobacillus Reuteri. Cercetările au fost realizate cu grupuri mici, iar rezultatele au fost oarecum mixte. Majoritatea experților sunt de acord că nu există suficiente dovezi în acest moment pentru a susține utilizarea probioticelor pentru tratarea colicilor.

4. Reflux

Cercetările au descoperit că refluxul gastroesofagian poate declanșa episoade de colici. Acest reflux este adesea rezultatul unui sfincter esofagian inferior nedezvoltat, mușchiul care împiedică curgerea acidului stomacal înapoi în gât și gură și care poate irita esofagul. Simptomele includ scuipări frecvente, consum slab și iritabilitate în timpul și după hrănire. Vestea bună este că majoritatea bebelușilor depășesc această situație până la vârsta de 1 an, iar colicile dispar de obicei cu mult înainte.

5. Alergii alimentare

Se consideră că apariția colicilor poate fi rezultatul unei alergii la proteinele din laptele de vacă (sau intoleranța la lactoză) la bebelușii hrăniți cu lapte. Mai rar, colicile pot fi o reacție la anumite alimente din dieta mamei la bebelușii alăptați. Oricum, aceste alergii pot provoca dureri de burtă, care pot declanșa un comportament colic.

6. Expunerea la tutun

Mai multe studii arată că mamele care fumează în timpul sau după sarcină risca să aibă copii cu colici; fumul pasiv poate fi, de asemenea, un vinovat. Concluzia: nu fumați și nu lăsați pe nimeni să fumeze în jurul copilului.

6. Cum îmi pot ajuta copilul în timpul episoadelor cu colici?

Bebelușii, mai ales în aceste momente, au nevoie de căldura și de apropierea noastră, de asigurarea confortului și de multă atenție:
-Țineți-l lipit cu burtica de corpul vostru,
– Scoate-l la plimbare în cărucior.
-Înfășat, cu mânuțele pe lângă corp, bebelușul pare să își găsească liniștea și să nu mai fie atât de agitat.
-Sunetele albe: zgomotul feonului sau al aspiratorului pot calma incredibil de repede nervozitatea bebelușului.
-Suzeta, chiar și suptul degetului, pot fi de folos. Atenție, Academia Americană de Medicină Dentară Pediatrică recomandă ca cei mici să fie dezobișnuiți în a folosi suzeta de la vârsta de doi ani și de la suptul degetului mare până la vârsta de trei ani, prevenind în acest fel modificările în plasarea dinților și alinierea maxilarului.
– Dieta: colicile sau plânsul excesiv la un copil altfel sănătos a fost asociat de mult timp cu probleme gastro-intestinale cauzate probabil de hrana mamei. De aceea, este recomandat ca în cazul copiilor cu colici, mama să aibă mare atenție la alimentele folosite, eliminându-le pe cele care pot produce balonarea.

6. Pot folosi remedii sub formă de picături orale?

Cu siguranță. Picăturile orale au marele merit de a conține substanțe, care nu sunt absorbite în organism, lucru extrem de important, dar care calmează și ajută la eliminarea gazelor, prin spargerea efectivă a lor.

Un astfel de tratament este cel pe bază de simeticona. Este important de știut faptul că simeticona este o substanţă cu acţiune locală, doar la nivel intestinal, care nu este absorbită în organism. Picăturile acționează prin spargerea efectivă a bulelor de gaz acumulate și prin favorizarea eliminării lor.

7. Este bine să consult un medic?

Agitația, nervozitatea și plânsul excesiv al copilului pot fi cauze la fel de viabile pentru multe alte afecțiuni, unele dintre ele extrem de grave. Așadar, cereți și sfatul medicului. El vă va putea oferi o imagine completă asupra stării de sănătate a copilului, precum și sfaturi demne de pus în practică.

8. Colicii afectează pe termen lung dezvoltarea copilului?

Nu, cu siguranță nu pun în pericol viața copilului. Trebuie însă avută mare grijă. Din dorința de a liniști bebelușul, avem tendința să-l legănăm excesiv. Stresul calmării unui bebeluș plângăreț i-a determinat uneori pe părinți să se agite sau să-i facă rău copilului. Scuturarea unui copil poate provoca leziuni grave creierului, chiar și moartea.

9. Toți copiii suferă de colici?

Nu, studiile arată că 1 din 5 copii trec prin furcile caudine ale capricioșilor colici.

10. Ce ar trebui să facă părinții pentru a trece mai ușor peste această perioadă?

Îngrijirea unui copil care are colici poate fi obositoare și stresantă, chiar și pentru părinții experimentați. Astfel că, nu pregetați în a vă găsi mici momente de relaxare și de deconectare doar pentru voi. Apelați la ajutorul familiei sau al unui prieten pentru o oră, două. Așezați copilul într-un balansoar, în siguranță, și bucurați-vă de film, de exemplu, mâncați alimente sănătoase, iar atunci când bebelușul doarme, profitați la maximum și faceți același lucru.

Și mai presus de toate, nu vă judecați: nu vă măsurați succesul ca părinte după cât de mult plânge bebelușul. Colicile nu sunt rezultatul unui părinte slab, iar plânsul inconsolabil nu este un semn că bebelușul vă respinge. Amintiți-vă că, din fericire, această perioadă va trece!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()