Copiii visează mai mult decât adulții și fac acest lucru chiar din prima zi de viață
Îmi amintesc adesea primele zile din viața copiilor mei când stăteam ore în șir și mă uitam la ei cum dorm. Mă emoționa fiecare respirație a lor și tresăream de fiecare dată când tresăreau și ei sau când bolboroseau în somn. O asistentă de la maternitate îmi spusese că bebelușul meu visează și de aceea tresare și scoate acele sunete ciudate în somn. Visează??? Dar cum ar putea el să viseze, mi-am spus, când nu are încă memoria formată, nu i s-au întâmplat lucruri, nu a avut activități care să-și pună amprenta asupra viselor lui?
Ei bine, m-am documentat și am aflat că în primele luni de viață, visele bebelușilor sunt legate de nevoile lor primare, acelea de hrană și somn.
Cum se formează visele?
Cu toții știm că în funcție de nivelul activității cerebrale, au fost indentificate două perioade în timpul somnului: periadele REM (rapid eye movement) cu vise și periade non REM, fără vise.
Perioadele REM se instalează de obicei în prima parte a somnului, când bătăile inimii sunt accelerate, respirația devine superficială, ochii se mișcă rapid, mușchii sunt relaxați, iar visele sunt foarte intense. Spre dimineață, vorbind de somnul de noapte, sau în a doua parte a somnului, cea fără vise, este momentul de relaxare și odihnă totală a organismului, timp în care acesta își regenerează capacitățile fizice și mentale.
Cercetătorii au stabilit că perioadele REM la copii sunt mult mai mari față de adulți, somnul cu vise fiind foarte benefic pentru cei mici deoarece ajută la modelarea memoriei, asigurând formarea de noi conexiuni neuronale. De asemenea, are un rol important pentru favorizarea procesului de învățare și de formare a personalității și ajută la detensionarea sistemului nervos.
Ce visează copiii în funcție de vârstă
Așa cum eu mă întrebam adesesa ce pot visa copiii mei la vârste atât de fragede, probabil că multă lume o face. Concret nu știm ce li se arată lor noaptea în somn, până în jurul vârstei de doi ai. Până atunci, deoarece ei nu pot vorbi, nu au nici capacitatea de a povesti ce au visat. Nici după doi ani nu îți va fi ușor să aflii povestea viselor copilului tău deoarece limita dintre ficțiune și realitate este foarte subțire la această vârstă. Nu vei știi cu siguranță dacă fabulează sau dacă îți povestește visul tău.
Oricum, psihologii au stabilit că în primii ani de viață visele celo mici sunt legate inițial de nevoile lor primare, hrană și somn, urmând să apară pe parcurs și chipul mamei și al celorlalți membri ai familiei. Iar visele legate de aceste lucruri pot fi frumoase sau pot fi mici coșmaruri, în special după vârsta de 6-7 luni când apare la bebeluși anxietatea de separare.
După trei ani cei mici vor începe să povestească visele lor, însă descrierile vor fi foarte scurte.
Abia după patru ani, când majoritatea copiiilor încep să aibă contact cu colectivitatea, să intre în legătură cu mai multe persoane, să cunoască mai multe lucruri, să se uite la televizor, abia atunci încep să se formeze și visele mai complexe, mai bogate în imagini, figuri și conținut.
De asemenea, se pare că visele infantile sunt foarte clare, scurte si coerente, fiind bazate pe îndeplinirea unor dorințe diurne. Visul simbolic (cu mesaje mascate și enigmatice ca în visele adulților) începe să se formeze abia după vârsta de cinci ani.
Alungă coșmarurile!
Nu o dată mi s-a întâmplat să-mi aud copilul plângând în toiul nopții și să-l găsesc transpirat și speriat în pat. Avusese un coșmar. La vârste fragede, aceste coșmaruri canalizează fricile și temerile copilului, în special aceea de a fi abandonat. De aici și una dintre funcțiile principale ale viselor, aceea care ajută la dezvoltarea psihologică a celor mici.
(Apropo, este important să știi cum să gestionezi aceste coșmaruri. Nu trebuie să-i spui niciodată copilului că e fricos și să minimizezi teama pe care el o simte. Trebuie să-l iei în brațe, să-l mângâi și să-l încurajezi să-ți povestească visul, apoi să încerci că-l liniștești, să-l asiguri că nu i se va întâmpla nimic și, eventual să rămâi lângă el. Iar pentru prevenirea acestor coșmaruri trebuie să fii atentă la momentele de dinaintea culcării. Acestea trebuie să fie cât mai liniștite, petrecute împreună, citind o poveste, fără televizor, fără desene animate violente, cu mângâieri, drăgălășenii și alinturi, iar la momentul culcării, copilul nu trebuie să fie extrem de obosit.)
Și înainte, de a încheia, vă mai spun că aceiași cercetători care au descoperit ce anume visează copiii spun că bebelușii visează încă de când sunt în burtică. Dar despre asta, într-un articol viitor.
Copiii voștri vă povestesc visele? Ce visează?
