5 povești pentru bebeluși și copii cu dinozauri

Nu există o anumită vârstă de la care ar trebui să începi să-i citeşti poveşti bebelușului sau copilului tău. Specialiştii în domeniu afirmă că este bine să începi cât mai devreme, chiar de când el se află în burtică.

Mihaela Călin
povești pentru bebeluși
Iată o colecție drăguță de povești pentru bebeluși și copii cu dinozauri.

Ti-am pregatit mai jos 5 povești pentru bebeluși și copii cu dinozauri pentru ca la un moment dat, fiecare copil este obsedat de T-rex, Styracosaurus sau Protoceratops. Așa că hrănește dorința de cunoaștere a micului tău paleontolog în devenire cu aceste minunate povești pentru copii cu dinozauri.

 Cititul va constitui o activitate inedită atât pentru tine cât şi pentru micuţul tău, care va fi surprins să descopere tărâmul fermecat şi nesfârşit al basmelor şi poveştilor, o lume în care totul este posibil şi……magic.

Povești pentru bebeluși și copii. De ce e important să le citim celor mici

Cărţile şi implicit lectura au alcătuit mereu o etapă semnificativă a copilăriei, o etapă ce trebuie încontinuu dezvoltată şi încurajată atât de educatoare cât şi de părinţi şi bunici. De asemenea îţi oferă ocazia de a petrece clipe minunate alături de prichindelul tău.

  Vârsta potrivită

Nu există o anumită vârstă de la care ar trebui să începi să-i citeşti poveşti bebelușului sau copilului tău. Specialiştii în domeniu afirmă că este bine să începi cât mai devreme, chiar de când el se află în burtică. Cu toate că piticul nu va înţelege ceea ce citeşti, el te va auzi, iar în acest mod vei iniţia o primă relaţie de comunicare cu el şi se va stabili o legătură şi mai strânsă între voi.

De ce e bine să le citim povești bebelușilor și copiilor

 În afară de faptul că reprezintă un bun prilej ca tu să petreci mai mult timp  cu bebelușul tău, capacitatea de concentrare a celui mic se va dezvolta vizibil. În funcţie de vârstă îşi va îmbogăţi şi vocabularul iar imaginaţia sa va avea cel mai mult de câştigat, în special dacă îl vei antrena în lectură.

Cu siguranţă că unele poveşti îi vor plăcea mai mult decât altele şi te va ruga să i le citeşti de mai multe ori. Pentru a verifica dacă a fost atent şi pentru a-i stimula creativitatea poţi încerca să schimbi anumite elemente din poveste, anumite personaje sau chiar finalul. Vei fi surprinsă să descoperi că micuţul tău a reţinut deja varianta corectă şi că nu va ezita să te corecteze de câte ori va fi nevoie.

Atmosfera ideală

  Lectura trebuie să se desfăşoare într-un mediu cât mai plăcut,relaxant şi confortabil, de preferat în pat sau pe canapea. Micuţul tău se va simţi în siguranţă şi cu cât va fi mai aproape de tine cu atât va încerca să fie mai atent la ceea ce îi povesteşti şi la ilustraţiile prezentate în carte, pe care le va analiza până la cele mai mici detalii.

 De asemenea, pentru a crea o atmosferă de basm şi pentru a da mai mult farmec poveştii poţi opta şi pentru puţină muzică care să se audă pe fundal.

Sfaturi utile:

  • alege cărticele potrivite vârstei piticului tău care să conţină ilustraţii bine realizate;
  • captează-i atenţia prin modul în care îi citeşti, folosind diferite tonuri ale vocii pentru fiecare personaj din poveste;
  • pune-i câteva întrebări la sfârşitul poveştii pentru a-i verifica atenţia, iar dacă se descurcă, lasă-l apoi şi pe el să te verifice pe tine;
  • nu uitaţi să râdeţi şi să vă simţiţi bine; lectura este în primul rând o activitate recreativă;
  • nu contează dacă nu eşti obişnuită să citeşti cu voce tare;există un început pentru toate şi ţine minte că pentru copii, vocea mamei e cea mai frumoasă din întreaga lume.

Povești pentru bebeluși și copii cu dinozauri: Ultimii dinozauri

Într-un ținut pierdut din pădurile tropicale, pe vârful singurului munte din regiune, blocat în interiorul unui vechi crater vulcanic, a trăit ultimul grup de dinozauri mari, feroce.
De mii și mii de ani ei au supraviețuit tuturor schimbărilor de pe Pământ, iar acum, conduși de marele Ferocitaurus, plănuiau să iasă din ascunzătoare și să domine lumea încă o dată.

Ferocitaurus era un minunat Tyrannosaurus Rex, care a decis că a petrecut prea mult timp izolat de restul lumii. Așadar, după câțiva ani, dinozaurii, lucrând împreună, au dărâmat zidurile marelui crater. Când treaba a fost gata, toți dinozaurii și-au ascuțit cu grijă ghearele și dinții, fiind pregătiți să terorizeze lumea încă o dată.

Părăsindu-și casa, în care au stat mii de ani, totul era nou pentru ei, foarte diferit de ce erau obișnuiți să vadă în interiorul craterului. Cu toate acestea, dinozaurii au continuat, hotărâți.

În cele din urmă, din vârful unor munți, ei au văzut un mic oraș. Casele și locuitorii lui păreau niște puncte minuscule. Niciodată nu au mai văzut ființe umane, dinozaurii au coborât pe versantul muntelui, gata să distrugă tot ce le stătea în cale.

Cu toate acestea, pe măsură ce se apropiau de acel mic oraș, casele deveneau din ce în ce mai mari … iar atunci când dinozaurii au ajuns, în cele din urmă, s-a dovedit că locuințele erau mult mai mari decât dinozaurii. Un băiat care trecea pe acolo, a spus: „Tati, tati, am găsit niște dinozauri mici”.

Așa este viața. Înspăimântătorul Ferocitaurus și prietenii lui au ajuns animale de companie pentru copiii din oraș. Văzând cum milioane de ani de evoluție au transformat speciile de dinozauri în ceva minuscul, am aflat că nimic nu durează pentru totdeauna și că trebuie să fim întotdeauna pregătiți să ne adaptăm.

Povești pentru bebeluși și copii cu dinozauri: Micuțul dinozaur verde care a mâncat prea multe bomboane roșii

Odată, a existat un mic dinozaur care trăia într-o pădure încântătoare …
Urma să-și serbeze ziua de naștere în curând. Mama lui i-a spus: „Atenție, micuțul meu Dino, nu mânca prea mult bomboane de ziua ta!”

Dar micul dinozaur nu a ascultat-o și de ziua lui, a mâncat tone și tone de bomboane! Și nu oricare: roșii, preferatele lui!
A doua zi, când micul nostru dinozaur verde a mers la baie: Vai! Privindu-se în oglindă, el a observat că a devenit roșu!

Mama lui nu era deloc fericită, iar la școală toți se distrau pe seama lui. Un dinozaur este verde, nu roșu!
Ca să-l ajute, mama lui îl îmbrăca cu un pulover verde, pantaloni verzi, pantofi verzi și o pălărie verde, dar tot nu era nimic de făcut, se vedea clar că era roșu …

Câteva zile mai târziu, când era foarte trist, a apărut o zână și l-a întrebat:
-De ce plângi micuțule Dino?
– Pentru că am făcut o mare greșeală. Nu mi-am ascultat mama și acum sunt roșu, în timp ce toată lumea știe că dinozaurii sunt verzi! Zise micuțul dino plângând.
– Te pot ajuta dacă îi ceri scuze mamei tale și bei un castron de supă de legume verzi.

Asta a făcut și, după câteva zile, surpriză, micul dinozaur era din nou verde și bomboanele roșii nu mai erau preferatele lui!

Povești pentru bebeluși și copii cu dinozauri: Kevin și dinozaurii

Odată, era un băiețel numit Kevin. El locuia împreună cu tatăl său, arheolog și explorator, pentru că mama sa a dispărut într-o expediție, când el avea doar doi ani. Kevin era pasionat de aventurile pe care i le povestea tatăl său.

Când a împlinit 10 ani, tatăl său i-a dat o carte frumoasă despre dinozauri. Era foarte veche. Paginile erau îngălbenite de timp și mirosea ca toate cărțile vechi, care nu fuseseră deschise de zeci de ani. Kevin o răsfoia în fiecare seară, fără să înțeleagă tot ce scria acolo, deoarece unele propoziții erau scrise într-o limbă pe care nu o înțelegea. Era o limbă bizară și în centru, doar numele unei specii de dinozauri se putea citi. Kevin se distra în încercarea de a memora textul.

Trebuie spus că Kevin nu avea prea multe alte modalități de a se distra. Nu avea prieteni, iar ceilalți copii din școală râdeau de el din cauza dimensiunilor sale mici și a ochelarilor mari. Dar el nu le acorda atenție pentru că numai părerea tatălui său era importantă pentru el.

Pentru a ajunge la școală, Kevin mergea întotdeauna pe același drum. Dar, în ultima vreme, a avut probleme cu trei bătăuși în vârstă de 14 ani, care l-au bătut și i-au furat banii de buzunar de trei ori în zece zile.

De aceea astăzi Kevin mergea cu prudență. A fugit de la un copac la altul, ascunzându-se foarte des pentru a evita atacatorii, dacă ar fi decis să-l atace. Pe parcurs, el a recitat diferitele formule citite în cartea sa despre dinozauri, în timp ce încerca să le înțeleagă. Acest lucru i-a permis să fie mai puțin speriat. Dar, de asemenea, l-a împiedicat să se concentreze și nu i-a văzut cei trei băieți care îl așteptau în fața micului pod.

– Bună ziua! a spus băiatul, care părea a fi liderul trupei. Deci, câți bani ne aduci azi?
Ceilalți doi adolescenți rânjeau văzându-l pe Kevin complet panicat.
– Nu mai am bani, spuse Kevin.
– Știi ce te așteaptă atunci! Băieți, aveți grijă de prietenul nostru!

Cu aceste cuvinte, ceilalți doi l-au prins pe Kevin și au început să-l bată. Liderul bandei râdea în timp ce Kevin plângea la fiecare lovitură cu toate lacrimile sale. Când, dintr-o dată, cu energia disperării, el a țipat formulele de neînțeles pe care le învățase pe de rost. Nu știa de ce făcea asta, dar în adâncul lui o forță l-a împins să o facă. Singurul cuvânt pe care ceilalți au avut ocazia să-l înțeleagă a fost Tyrannosaurus.

În acel moment, corpul lui Kevin s-a transformat și a devenit un tiranosarurus înalt de șase metri, cu dinți lungi de douăzeci de centimetri și țipând de îți îngheța sângele în vine!
Cei trei băieți s-au uitat unul la celălalt la început, apoi au țipat și au luat-o la fugă panicați. Tiranozaurul se amuza, urmărindu-i în timp ce sufla la câțiva centimetri de ceafa lor. Kevin a avut parte de o distracție pe cinste, terorizându-i pe cei care l-au făcut să sufere, dar a decis să-i lase să plece, pentru că era crud să-i sperie atât de mult.

Odată ce s-a văzut singur, Kevin a recitit formula și a redevenit micul băiat. Nu-și dădu seama ce s-a întâmplat. Reflectând pe drumul spre școală, el deduse că fiecare formulă ar trebui să fie capabilă să-l transforme într-un dinozaur diferit. Posibilități incredibile îi erau deschise!

La sosirea la școală, i-a văzut pe cei trei băieți plângând, încercând să spună incredibila poveste și celorlalți copii. Dar nimeni nu îi credea și toată lumea se distra pe seama lor. Kevin era ușurat. Secretul său nu va fi niciodată crezut de ceilalți și cei trei huligani nu-l vor mai deranja vreodată.

El s-a decis să-i spună tatălui său totul, făcându-i și o demonstrație totodată. Astfel s-a decis că de acum înainte Kevin îl va însoți pe tatăl său în expediții și că secretul lor nu va fi dezvăluit nimănui altcuiva.

Povești pentru bebeluși și copii cu dinozauri: Trezirea micului dinozaur

În acea dimineață, Dino a auzit un zgomot ciudat care l-a trezit. A dormit mult timp, multe milioane de ani. El a stat tot timpul în siguranță, în oul său, ascuns sub pământ în această mare pădure de brazi din Alaska.

A ridicat o ureche, apoi cealaltă … zgomotul era mai tare. Apoi a văzut o licărire în exterior, strălucitoare, portocalie, luminoasă. Era blândă, era chiar fierbinte, era plăcută. A deschis ochii larg și a văzut că oul lui a fost complet crăpat. Ciudat … A împins ușor o bucată de coajă cu vârful botului … și a descoperit în sfârșit lumea!

– Nu prea devreme, spuse el. Mi-era foame. Ce e la micul dejun?
A reușit să-și facă rapid un culoar printre bucățile de coajă, își scoase capul, aruncă o privire spre dreapta, apoi spre stânga și se rostogoli. Pământul era moale, confortabil … ca o spumă, ace de pin, câteva coji. În jurul lui, o grămadă de ierburi, muguri frumoși și dulci, un mic dejun perfect! Cerul era întunecat, era încă noapte. Păcat!

A încercat să adoarmă la loc… dar aerul proaspăt îi fugărea somnul. Se îndreptă spre strălucirea blandă, portocalie; era frumos! A văzut lucruri ciudate, care se aflau aproape de acea licărire. Se apropie, se așeză lângă unul dintre ele, se ghemui și se culcă până dimineață.
Un nou sunet, ciudat, teribil, l-a trezit. Micul lucru care dormise lângă el se trezise și țipa!
-Un dino … un dino … un dinozaur! Ajutor!

Un dinozaur? El ? Da, și ce? Îi era teamă de el?

-Ei, tu, chestie mică, nu-ți fie frică! Sunt un bebeluș, un dinozaur mic … Nu sunt deloc rău! Tocmai m-am născut! Căldura luminii tale portocalii este cea care m-a trezit.
– Tu … ești un bebeluș …? … a bâguit micul lucru … și a fost focul care te-a trezit?
– Foc, da, dacă așa îi spui; este foarte plăcut și colorat și cald … Îmi place. Cine ești tu? Îmi vrei răul?
– Sunt un om. Nu-ți vreau răul, dacă nu ești periculos. Nu mă vei mânca?
– Un om? Eșți amuzant! Nu, nu vreau să te devorez, eu mănânc doar iarbă și frunze, nu și flori, sunt prea frumoase florile … și încă nu am dinți! Nu riști nimic! Ce cauți aici?

– Căutăm petrol. Săpăm cu mașini foarte complicate și încercăm să-l găsim. Acest lucru permite oamenilor să se încălzească, să meargă cu mașina, este foarte valoros.

– Petrol … nu am auzit. Nici de oameni nu am auzit. Mașini? Este ceva de mâncat? Și voi sunteți niște dinozauri foarte mici, nu? Dar ciudat … arătați destul de ridicol, pe cele două picioare … și vă mișcați tot timpul fluturând labele dinainte!

– Dar suntem foarte inteligenți … noi gândim … descoperim lucruri. Am descoperit petrolul.
– Oh? Ești inteligent … ai descoperit petrolul … și ți-e frică de un dinozaur? Ești amuzant!
– Dinozaurii nu mai există de milioane de ani … Am fost surprins, asta-i tot! Ce cauți aici?
– Nu știu! Am dormit … focul m-a trezit … mi-a fost foame … apoi am adormit … ai strigat și m-ai trezit. Tu țipi foarte tare!

În timp ce discutau, toți membrii echipei s-au apropiat. Dino părea dulce și inofensiv. Au început să vorbească cu el, să-l mângâie ușor; lui îi plăceau toate astea …

El a prins foarte repede obiceiurile bărbaților, i-a însoțit la munca lor și i-a observat foarte mult. Aveau o grămadă de mașini care săpau pământul, făcând mult zgomot, ca să găsească petrol.

După câteva zile, Dino, care era puțin plictisit, a început să facă precum mașinile … A săpat pământul cu coada și cu picioarele, foarte repede, foarte eficient! Și petrolul a început să izvorască de pretutindeni, într-adevăr de pretutindeni! Bărbații erau uimiți. El a fost foarte fericit.

Și astfel un dinozaur bebeluș a fost în stare să ofere oamenilor tot petrolul de care ei aveau nevoie în următorii 50 de ani!

Povești pentru bebeluși și copii cu dinozauri: Lucas și micuțul său dinozaur

Lucas era un băiat orb care trăia într-o fermă mare cu tatăl său. Acolo erau găini, oi, vaci și tot felul de animale amuzante.

Lui Lucas îi plăcea să se trezească dimineața devreme pentru a-și ajuta tatăl la mulsul vacilor. „Toate celelalte treburi de la fermă sunt prea dificile pentru un băiețel care nu vede”, îi spunea tatăl său. Dar Lucas avea un vis: ca într-o zi să aibă grijă de fermă și de animale.

Într-o bună zi, pe când se plimba prin curtea de păsări, a găsit într-un cuibar un ou mare și albastru.

– Tată! Tată! Spuse, ducându-se spre el cu oul. Uite, am găsit un ou gigant! Spune-mi, pot să-l păstrez? Te rog!
– Bine, dar va trebui să te ocupi singur de el, îi răspunse acesta.

Lucas avea grijă de oul său. Într-o seară, a auzit o mică pârâitură. Se ridică repede din pat și se îndreptă spre cuibul pe care îl construise. Un cap mic și verde a ieșit din cochilie chicotind. Băiatul a atins fiara și a simțit că avea o coroană, două coarne mici pe cap și unul pe nas. Era un dinozaur!

A două zi a mers să se joace în grădină cu noul său prieten. El l-a învățat încetul cu încetul să meargă, să se rostogolească în iarbă și multe alte jocuri distractive. Lucas și micuțul său dinozaur erau nedespărțiți.

De-a lungul lunilor, micuța creatură a crescut și a devenit un dinozaur frumos pe patru labe, la fel de afectuos ca un cățel. El îl urma pe Lucas peste tot și îl ajuta în multe sarcini, pe care nu le putea realiza singur. Micul dinozaur îi dăduse mai mult decât dragostea lui, îl ajutase pe Lucas să-și îndeplinească visul din copilărie. Având dinozaurul alături, acum Lucas putea să aibă grijă de fermă și de animale.

Surse povesti:
https://freestoriesforkids.com
www.momes.net
http://lantredesagrat.canalblog.com
www.atramenta.net

Surse foto:
www.clipartpanda.com
www.coolkidfacts.com
www.vectorstock.com
www.canstockphoto.com

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa