Prima tabără a copilului. La ce vârstă îl poți trimite și cum știi dacă este pregătit

Cristina Olivia Găburici, Redactor-Șef
cand il poti trimite pe copil in tabara

Vara aceasta, mulți copii vor merge pentru prima dată în viața lor în tabără, prilej de mari emoții atât pentru cei mici, cât și pentru părinți. ”Dacă plânge și vrea acasă? Dacă nu mănâncă? Dacă se accidentează? Dacă se îmbolnăvește? Dacă îl vor supăra alți copii? Dacă nu se vor purta cum trebuie supraveghetorii? Dacă primește prea multă ciocolată?”

Cu atâtea temeri și atâția ”dacă” în minte, nu e de mirare că sunt părinți care amână de la an la an prima tabără, în speranța că anul viitor copilul va fi mai pregătit, mai independent, mai sigur pe el. Corina Boldor, reprezentanta taberelor Adventure Camps, spune că, de multe ori, copiii sunt mai pregătiți decât părinții lor pentru acest pas important din viața lor. Mai mult, fără să vrea, adulții transmit copiilor temerile lor: că cel mic nu va dormi fără mama, că va plânge la culcare, că nu-i va plăcea mâncarea etc. ”În tabără, ca și la grădiniță, copiii fac primii pași spre independență și este bine ca părinții să fie conștienți de acest lucru”, spune Corina Boldor.

Reguli în tabără, atât pentru copii, cât și pentru părinți

Experiența i-a demonstrat că un copil poate face față cu succes unei tabere odată ce a trecut cu bine peste momentul integrării în colectivitate, la grădiniță. ”Cele mai importante avantaje pe care le câștigă cel mic sunt interacțiunea cu ceilalți copii și prieteniile frumoase care se leagă. Pe parcursul taberei, copilul își dezvoltă imaginația și își îmbunătățește comunicarea. Cei mici învață să își facă singuri patul, să își gestioneze hăinuțele din bagaj (toate aceste activități „administrative” se fac cu ajutorul animatorilor). La finalul taberei, copilul, indiferent de vârstă, revine acasă cu noi cunoștințe, cu experiențe frumoase despre care va povesti minimum 2-3 luni”, mai spune ea.

Tabăra are reguli atât pentru copii, cât și pentru părinți. Telefonul mobil și gadgeturile, spre exemplu, pot fi interzise, iar comunicarea cu părinții se poate face doar într-un anumit interval de timp, stabilit și comunicat anterior. De multe ori, părinții sunt primii care încalcă această regulă. Într-un interviu acordat Washington Post, psihologul Michael Thompson  spune că generațiile actuale de părinți investesc mult în apropierea emoțională de copiii lor, în protejarea lor de traume, așa că le este greu să facă un pas în spate și să își lase odorurile în grija altora. (Textul continuă mai jos)

Cum știi că e pregătit de tabără

Psihologul american spune că există niște semne clare care arată dacă cel mic este sau nu pregătit pentru separarea temporară de părinți. ”Dacă îi face plăcere să doarmă la prieteni, dacă e curios și dornic să meargă în tabără, dacă a cerut să petreacă un weekend cu un prieten- toate acestea pot indica faptul că e pregătit. În general, copiii sunt pregătiți în intervalul 6-12 ani, în funcție de temperament și stil”, spune el. Riscurile, precizează Thompson, apar în cazul copiilor anxioși sau depresivi. ”Mulți dintre aceștia se descurcă foarte bine și chiar am văzut copii cu tulburări de anxietate a căror situație s-a îmbunătățit cu ajutorul taberelor. E adevărat, am văzut și alții, din aceeași categorie, care nu au reușit să rămână departe de părinți pentru toată perioada taberei”.

Ce mesaje trebuie să îi transmiți înainte de plecare

Thompson explică de ce este prima tabără un pas important în dezvoltarea independenței copilului. ”Când reușești să faci față provocărilor fiind departe de părinți, știi că victoria îți aparține în exclusivitate. Dacă ți-e dor de casă și reușești să treci peste asta- ceea ce majoritatea copiilor fac- înseamnă că ți-ai depășit teama. A fost greu, dar ai reușit. Este reușita ta. Ai fost mușcat de o albină, te-ai speriat și ai suferit, dar ai trecut peste, ți-ai revenit, iar asta înseamnă că poți să faci față tuturor albinelor din lume fără ajutorul mamei tale- albinele fiind, desigur, o metaforă pentru toate provocările”.

Deseori, copiii copiază de la părinți reacțiile, iar în situațiile stresante îi urmăresc pentru a vedea cum să gestioneze stresul. ”Ca părinte, cel mai bun lucru pe care poți să îl faci este să fii pozitiv, entuziasmat și să încurajezi copilul. În interiorul tău, cu siguranță ești îngrijorat, însă mesajul pe care trebuie să îl transmiți copilului este acela că va avea parte de o experiență plăcută, amuzantă și că ești entuziasmată pentru el”, este sfatul psihologului Michael Thompson.

Dacă ți-a plăcut acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante. 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa