Faţa întunecată a bulinelor zâmbitoare

Coperta

Recenzia volumului “Pedepsiți prin recompense” de Alfie Kohn

Te-ai întrebat vreodată de ce mita electorală ne repugnă, în timp ce mita educaţională e general acceptată? Autorul bestellerului “Parenting necondiționat”, Alfie Kohn, arată în volumul “Pedepsiţi prin recompense, Cum să evităm bulinele roșii, bonusurile, lauda și alte feluri de mită” (Multi Media Est Publishing, 2014) că recompensele modifică comportamentul copilului tău, dar nu în sensul dorit de tine.

Nu cunosc niciun om din generaţia mea care să nu aibă amintiri traumatice din anii de şcoală. Amintiri umilitoare legate de pedepse corporale (cinci linii la palmă!), abuzuri verbale (eşti un idiot!), note mici, trimisul la colţ sau în spatele clasei. Unii profesori deveneau creativi în administrarea pedepselor şi plimbau copiii pin şcoală cu pancarte atârnate de gât cu texte de genul Sunt un copil rău şi obraznic!. Nu cunosc niciun om din generaţia mea care să nu aibă, nu una, ci tolba plină de astfel de poveşti de groază.

Cartea Pedepsiți prin recompense, scrisă de Alfie Kohn este disponibilă aici.

De câte bomboane e nevoie pentru a creşte un copil generos?

Iată de ce am răsuflat uşurată când am văzut că noua generaţie de profesori a început să folosească buline roşii, abţibilduri cu feţe zâmbitoare şi tot felul de recompense mici şi simpatice pentru a se împrieteni cu copiii. Observam desigur că aceiaşi profesori refuzau câte unui copil bulinuţa zâmbitoare la sfârşitul orei – pentru că nu muncise suficient de bine – şi vedeam că asta era, fără doar şi poate, o formă de pedeapsă. Dar faţă de ce însemnase şcoala pentru mine şi prietenii mei, aceşti profesori păreau îngeri coborâţi din ceruri!

Iată de ce ideea lui Alfie Kohn că ar fi ceva în neregulă chiar şi cu aceste recompense m-a înfuriat de-a binelea. “Poate vreţi să ne întoarcem la bătaia la palmă, domnule Alfie Kohn, dacă până şi nişte biete buline vi se par periculoase”, mi-am spus eu cu năduf. Dar am continuat să citesc căci undeva, acolo, în cel mai ascuns colţişor al inimii mele simţeam că are dreptate. Am continuat să citesc pentru că simţeam că argumentele lui sunt în acelaşi timp noi şi vechi de când lumea.

Sigur că recompensele nu funcţionează. Nu funcţionează pe termen lung, şi nu funcţionează pentru a clădi în copiii noştri valorile precum responsabilitate, generozitate, deschidere şi dorinţă de a învăţa, autonomie la vârsta adultă. Recompensele funcţionează pe termen scurt, pentru sarcini simple şi mecanice, care nu necesită creativitate, de pildă. Este oare vreun adult printre noi care crede că putem “cumpăra” implicarea, responsabilitatea, generozitatea cu bomboane? Desigur, o bomboană îl va convinge pe copil să facă ordine în camera lui, dar va învăţa el astfel că a îngriji spaţiul în care locuieşti este o parte importantă şi de neocolit a vieţii de adult?

Exemplele pot curge aşa cum o fac în cartea lui Alfie Kohn, asezonate de studii ştiinţifice dintre cele mai serioase care ajung, iar şi iar, la aceeaşi concluzie: recompensele nu funcţionează, ba mai mult pot avea un efect nociv atunci când le folosim ca întăriri pozitive ale unor activităţi care beneficiază deja de motivaţie intrinsecă.

Voi traduce asta într-un limbaj mult mai simplu. Zeci şi zeci de studii dovedesc că dacă recompensăm o activitate pe care cineva o desfăşoară oricum, interesul pentru acea activitate nu va creşte, aşa cum ne aşteptăm, ci va scădea! Recompensele înlocuiesc motivaţia intrinsecă. Practic, cel mai rău lucru pe care îl putem face  unui copil care, greu dar determinat, învaţă să scrie este să începem să recompensăm acest comportament!

1
2
DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()