Multumim, bunule domn Brazelton!

TOTUL DESPRE MAME

T. Berry Brazelton, Puncte de cotitura – de la nastere la 3 ani. Dezvoltarea emotionala si a comportamentului copilului tau, Editura Fundatiei Generatia, Bucureşti, 2007, 756 pag., preţ editorial 60 lei

Meseria de parinte nu se invata din carti. Si totusi, daca dai in drumul tau de parinte de cartea pediatrului Berry Brazelton s-ar putea sa o gasesti un excelent tovaras de drum, un toiag atunci cand drumul devine abrupt si o harta atunci cand crezi ca te-ai pierdut definitiv.

Am primit cadou cartea lui Berry Brazelton cand Vlad avea doar cateva luni si, desi mi-a parut la inceput prea groasa si prea serioasa pentru un copil atat de mic si niste parinti atat de tineri, Brazelton a devenit biblia noastra in puericultura, gata oricand cu un sfat, cu o explicatie desteapta sau macar cu un cuvant de incurajare cand cresterea copilului parea o intreprindere mai dificila decat o expeditie la Polul Nord.

Ce sunt punctele de cotitura?

Teoria de baza propusa de pediatrul Berry Brazelton este cea a punctelor de cotitura (touchpoints). El sustine ca momentele in care copilul tau face un salt in dezvoltare (cum ar fi vorbitul sau ridicatul in doua picioare) sunt adesea precedate de un regres in celelalte domenii ale vietii lui.

”De exemplu, învăţarea mersului este o achiziţie costisitoare; solicită toate forţele pe care le poate mobiliza copilul. Noaptea, copilul se foieşte, plânge la fiecare trei-patru ore, se agaţă de grilajul pătuţului. În timpul zilei, ţipă de câte ori nu este ajutat. Aceste eforturi sunt constante şi consumă întreaga energie a familiei. Zi şi noapte, copilul este frustrat, supărat, la limita isteriei. Însă atunci când, în sfârşit, reuşeşte să meargă, totul se schimbă. Copilul merge, merge, merge, mâinile în sus, larg desfăcute, faţa strălucitoare, plină de fericire, chicotind triumfător: şi-a atins scopul! Toată lumea poate dormi din nou. Întreaga familia se relaxează şi admiră acest act de vitejie.”

Pe cand Vlad avea doar trei luni, am intampinat cu mirare acest concept. Inca mi se parea ca fiecare noua achizitie este definitiva si irevocabila. Credeam ca daca a inceput sa doarma 5-6 ore pe noapte va continua sa o faca, ca daca plansetele de seara au disparut doua seri la rand vor disparea definitiv. Prima regresie a lui Vlad, ne-a aruncat intr-o depresie din care numai bunul domn Brazelton ne-a salvat. Atunci si de atatea ori dupa aceea. Lecturile din cartea lui Brazelton ne faceau sa ne simtim ca si cum un batranel bun si intelept ne lua de mana si ne spunea: Nu dispera, copilul tau se pregateste sa faca un mare pas inainte. Este agitat pentru ca este la fel de nedumerit ca si tine. Nu stie cum si ce sa faca si din cauza asta este nervos si de neinteles. Fii alaturi de el si ai incredere ca va gasi singur drumul!

Dar cartile lui Brazelton, caci ele sunt numeroase, iar in limba romana s-a publicat deja si continuarea celei despre care povestim aici, Puncte de cotitura – de la 3 la 6 ani, nu ofera numai confort psihologic ci si multe informatii si sfaturi cat se oate de practice si de utile. Bunul domn Brazelton ne-a imprietenit iremediabil cu olita, ne-a sfatuit cum sa facem fata puseelor de agresivitatea ale lui Vlad si de ce e bine sa ne lasam copiii sa manance cu propriile manute inca de la inceputul diversificarii.

Disciplina si somnul, doua subiecte sensibile

Si pentru ca bunul domn Brazelton, in intelepciunea si intelegerea sa nemarginita fata de parinti si copiii incurajeaza solutiile personale si uneori ne-ortodoxe mi-am permis sa nu fiu de acord cu parerile pediatrului american pe ici pe colo, prin unele parti esentiale, cum ar fi disciplina si somnul.

Recunosc ca numai cuvantul disciplina imi face pielea de gaina. Si oricat de frumos l-ar impacheta Brazelton, disciplina ca ”dar” al parintilor pentru copii, disciplina ca ”invatare”, disciplina ca mijloc pentru auto-disciplina, mie tot imi pare ceva putred in tot discursul asta care imi seamana mai degraba a dresaj decat a educatie. Un alt punct controversat pentru mine este convingerea lui Brazelton ca bebelusii sunt facuti sa doarma singuri. Este desigur mult mai comod pentru parinti si stiu ca bebelusii pot fi convinsi sa doarma singuri, dar prefer sa fiu onesta si sa admit ca, in cazul nostru, am constatat ca e mai degraba o nevoie a parintelui decat a bebelusului (ceea ce nu o face mai putin importanta in economia familiei!)

Eleganta echilibrului

Pe de alta parte, Brazelton are un fel atat de elegant de a-si prezenta ideile si argumentele incat nu te face nicio clipa sa te simti vinovat daca nu ai urmat intocmai sfaturile lui. Dimpotriva, experienta de decenii in lucrul cu copiii si familiile lor i-au aratat cat de mult se schimba modelele si modele in privinta cresterii copiilor, si cat de mare este nevoia de sustinerea parintilor care, de cele mai multe ori au nevoie doar de o vorba buna si de o confirmare ca sunt pe drumul cel bun, ca se descurca onorabil ca parinti si ca al lor copil este desigur cel mai grozav copil din lume!

Cartea poate fi comandata de pe site-ul editurii Fundatia Generatia acolo unde ii puteti rasfoi si Cuprinsul.

Găsiţi acest volum pe rafturile librăriei Cărtureşti. Acum nu vă rămâne decât să vă pregătiţi o cană de ceai, să vă aşezaţi în fotoliu şi să citiţi liniştiţi preţ de cinci minute, până când copilul se trezeşte, vrea să facă pipi sau toarnă borcanul de miere pe pisică.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa