O viaţă fără droguri pentru copilul tău!

tentatia-drogurilor-totul-despre-mame

Ce pot face părinții AZI pentru a-i feri pe copiii lor de tentațiile de MÂINE

Pe măsură ce băiatul meu crește și lasă tot mai în urmă copilăria timpurie, văd la orizont primele semne ale preadolescenței.

Dar mai văd și altele. Se face mare, influența prietenilor crește, începe să imite. Îmi amintesc de propria mea adolescență. Pe atunci, nu exista la noi tentația drogurilor. Însă îmi amintesc perfect unde, cum și de ce am pus în gură prima mea țigară.

O alt fel de lume

Acum, cel mai teamă îmi este de tentațiile vremurilor pe care le trăim. Iar țigara aia afurisită, prima mea țigară, ar putea să se transforme în altceva. Drogurile nu mai sunt de ceva timp un apanaj de film hollywoodian. Sunt aici, la un pas. Și vreau să știu cum să îmi apăr copilul de ele. (Nu, nu vreau să fiu panicardă, dar statisticile Centrului Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului (CIADO) anunțau anul trecut că 11% dintre elevi și 25% dintre studenți au consumat droguri cel puțin o dată. De atfel, România este unul dintre statele UE cu cele mai mari creșteri ale prevalenței consumului de substanțe interzise, iar debutul consumului de droguri a scăzut de la 16 la 14 ani.)

Cum abordăm copiii

Am fost cu toții adolescenți și e simplu acum să ne arătăm părinții cu degetul. Să ne revoltăm pentru că au fost prea stricți, prea absenți, prea ușor de păcălit. Să promitem că noi nu vom fi niciodată așa. Dar când ești tu părinte, la rândul tău, iar copilul tău crește și se conectează la lume mai intens decât la familie, descoperi, treptat, că puseele de disciplină milităroasă sau aparenta nepăsare a părinților noștri ascundeau, cel mai probabil, pur și simplu dorința arzătoare de a ne feri pe noi, cei mici atunci, de lume. Aletha Solter pornește de la premiza că legăturile pe care le creăm cu copiii de la cele mai fragede vârste vor da roade și pe mai târziu. Abordarea relației părinte-copil trebuie să fie una democratică, învăluită de empatie și căldură. Însă fără un fundament stabilit din copilăria fragedă, efortul de a te conecta cu un adolescent va fi imens și va avea mult mai puține șanse de reușită. Așadar, cum facem? Cum ne ținem copiii departe de droguri?

100 de pași

Cartea are un ritm alert și plăcut pentru că este organizată în 100 de sfaturi utile, simplu de citit și de asimilat. Indiferent de vârsta copilului tău, vei descoperi unelte utile în relaționarea cu el. Pot spune cu mâna pe inimă că nu este niciodată prea devreme să citești această carte. Și nici prea târziu. Joacă-te cu copilul tău, dacă e mic. Discută cu el, dacă e mai mare. Stai aproape, fii acolo pentru el, indiferent dacă sunteți la etapa de cântece de leagăn sau la cea care implică discuții despre romantism. Ține-l în brațe, indiferent de vîrstă. Iubește-l și respectă-l ca pe un om, ca pe un prieten. Ghidează-l ca un părinte, oferă-i dreptul la replică. Nu îl izola pentru a-l pedepsi, nu îi ține teorii lungi, ci oferă-i un exemplu în propria ta persoană.

Dar unde sunt drogurile?

Drogurile sunt aproape peste tot. Și dacă nu sunt la îndemână, le va găsi dacă va începe să le caute. Nu poți ține departe de droguri un adolescent astfel. Trebuie să îl pregătești pentru viață în așa fel încât să le evite din propria sa voință. Și dacă visezi la un tânăr suficient de puternic pentru a lua decizii pentru sine în pofida grupului, crește un copil care să știe lua decizii. Care să aibă încredere în sine că poate face alegeri bune, că modul lui de a gândi este valid și validat. Sunt încântată de cartea Althei pentru că seamănă atât de mult cu autoarea ei. (Am întâlnit-o personal pe Aletha Solter în timpul filmărilor pentru Totul Despre Mame, emisiunea.) O scriitură simplă, eficientă, la obiect, care îți deschide ochii fără să te bruscheze, care te îndeamnă fără să te oblige, care îți vorbește fără să țipe la tine și care îți spune că niciodată nu e prea târziu să îți reevaluezi relația cu propriul copil. Și încă un detaliu în care cred, la rândul meu: copiii sănătoși care devin adolescenți echilibrați se cresc în comunități sănătoase și echilibrate. Este nevoie de un respect care să devină a doua noastră natură încă din casă, din familie, la școală sau pe strada pe care locuim. Ți se pare un țel cu bătaie lungă? Nu e. Faci parte din comunitate, la fel ca mine. Începem noi?

Pe post de concluzie, am citit pe nerăsuflate cartea “O viață fără droguri, 100 de recomandări pentru părinți” de Aletha Solter. Singura mea recomandare este să o citești și tu!

o-viata-fara-droguri_1_fullsize

 

Volumul „O viață fără droguri” de Aletha Solter se găsește pe rafturile librăriei virtualeTOTUL DESPRE MAME. Acum nu vă rămâne decât să vă pregătiţi o cană de ceai, să vă aşezaţi în fotoliu şi să citiţi liniştiţi preţ de cinci minute, până când copilul se trezeşte, vrea să facă pipi sau toarnă borcanul de miere pe pisică.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()