Ce nu trebuie să faci dacă ai un copil cu nevoi speciale

bolnav psihic

Nu-i ușor să fii mamă, darămite să fii mama unui copil cu nevoi speciale! Din păcate, statisticile arată că nu mai puțin de 5 din 20 de copii din România suferă de o tulburare psihică, referindu-ne aici numai la tulburările de comportament, de dezvoltare, atenție și cele din spectrul autismului.

Indiferent de afecțiunea psihică de care poate suferi un copil, există câteva sfaturi de care orice părinte ar trebui să țină cont. După o experiență de peste 25 de ani lângă astfel de copii am învățat două lucruri importante: răbdare și credință.

Iată ce NU ar trebui să faci dacă ai un copil cu nevoi speciale:

1. Nu te izola. Mi-a fost dat să întâlnesc multe mămici care au copii cu nevoi speciale și majoritatea făceau aceeași greșeală: se izolau de rude și prieteni. Nu există niciun motiv să faci asta. Niciodată. Indiferent ce simptome prezintă copilul, e un copil ca oricare altul, doar că are nevoie de mai multă atenție și înțelegere din partea celorlați. Mulți părinți își pun problema că ar putea fi judecați sau respinși de către cei din societate. Atât voi, cât și copiii aveți nevoie de socializare. Să nu vă fie rușine niciodată să mergeți într-un loc public cu copilul, indiferent câte priviri se vor aținti asupra voastră. În fond, cine sunt ceilalți să judece?

2. Nu te învinovăți. Nu e vina nimănui pentru ceea ce se întâmplă și știu că ți-e greu să nu te întrebi “Dar dacă?“, însă lucrurile nu mai pot fi schimbate. Important este să te focusezi pe ceea ce poți face acum. Nu-l învinovăți nici pe celălalt. Deja e greu și frustrant să te simți neputincios, de ce să încerci să aruncați vina unul pe celălalt? Alegeți să fiți alături unul de altul.

3. Nu renunța la educația lui: că e encefalopatie infantilă, Sindrom Down sau autism, investește în educația și în integrarea lui în societate. S-ar putea să-ți fie greu, s-ar putea să devii frustrată pentru că nu vei găsi poate condițiile cele mai bune pentru copil, însă te asigur că orice încercare de a investi în educația lui contează. Pentru copiii cu autism există din ce în ce mai multe fundații care îi pot ajuta, însă atunci când vine vorba despre afecțiuni mai grave precum encefalopatia infantilă sau retardul psihic, lucrurile se complică. Sunt foarte puține spitale sau centre private care să-i poată ajuta, de aceea vă recomand ca unul dintre membrii familiei să devină terapeutul copilului.

Nu vă faceți griji pentru lipsa pregătirii în domeniu, pentru că nu există medic mai bun decât voi. Copiii cu afecțiuni psihice au nevoie să le fie analizate comportamentul și reacțiile tot timpul și cine ar putea face asta mai bine decât părinții? Vorbește-i tot timpul, explică-i și de o sută de ori același lucru dacă este nevoie și iubește-l în fiecare zi. Să nu crezi vreo secundă că nu înțelege, așa că spune-i și arată-i în fiecare zi cât de mult îl iubești.

4. Nu-ți pune întrebarea “Ce mă fac peste 15-20 de ani?”. E o întrebare care nu-și are rostul și oricât de greu ți-ar fi, ar fi bine să-ți ștergi astfel de întrebări din suflet. Bucură-te de fiecare moment când îi e bine, de fiecare îmbrățișare, de fiecare cuvânt nou pe care îl învață, de fiecare progres.

5. Nu accepta părerea unui singur medic: Poate că nu e etic să vă spun asta, însă îmi rezerv dreptul de a pune sub semnul întrebării părerile medicilor. Sigur că depinde foarte mult de diagnosticul copilului, însă un diagnostic corect nu se pune după o oră de consult și din păcate, așa merg lucrurile în România. Afecțiunile psihice se pot manifesta diferit de la un pacient la altul, chiar dacă diagnosticul este același. Ascultă-ți întotdeauna instinctul.

6. Nu-ți împovăra celălalt copil sănătos. Orice ajutor este binevenit, dar nu aștepta suport din partea celuilalt copil (dacă există). Copiii au tendința de a se simți vinovați pentru orice, așa că bine ar fi să-i explici doar că frățiorul lui este bolnăvior și că are nevoie de mai multă dragoste din partea familiei. În rest, fă în așa fel încât să nu simtă diferențe. Amândoi au nevoie de aceeași atenție, de aceleași jucării, de educație, de dragoste.

Poate că uneori vei simți că nu mai poți, poate că te vei simți frustrată sau neînțeleasă, însă știi ce? Un copil cu nevoi speciale este un copil special, cu bucurii pe care nimeni nu ți le-ar putea oferi vreodată și cu dragoste necondiționată.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație