Lecții de viață pe care le putem învăța de la copiii cu autism

copiii cu autism

Nu puține sunt lecțiile pe care le putem învăța de la copiii cu autism, una dintre cele mai importante fiind cea despre iubire necondiționată.

Multe sunt miturile care se vehiculează când vine vorba de copiii cu tulburare de spectru autist, că nu își doresc compania celor din jur, că nu pot să simtă emoțiile. Bineînțeles că nici una dintre acestea nu este adevărată. Și nimeni nu poate să înțeleagă mai bine toate aceste lucruri decât persoanele care au în familie copiii cu autism sau cele care își dedică viața pentru a-i ajuta, potrivit www.thestir.cafemom.com.

Relațiile sunt mai importante ca lucrurile

,,Am învățat ce este iubirea necondiționată de la fiul meu care este diagnosticat cu tulburare de spectru autist. Am învățat despre iubire chiar mai mult decât mi-am putut imagina vreodată. Credeam că iubirea necondiționată constă doar în a accepta copilul, indiferent cum este el. Dar asta este doar o parte a iubirii. Adevărata iubire necondiționată vine din partea fiului meu. În ciuda dificultăților, el mi-a arătat cum este să iubești dincolo de limite ”, spune Thomas Fraizer, medic și director al Centrului pentru Copiii cu Autism din Cleaveland, SUA. Doctorul spune că de fapt dragostea pe care fiul o oferă zilnic este și impulsul de care avea nevoie pentru a-i ajuta pe cei din jur.

Lecții pe care le putem învăța de la copiii cu autism – faptele sunt mai importante ca vorbele

În ziua în care procușorul de Guineea al fetei lui Toni Boucher (autoarea unui cărți despre tulburările de spectru autist), cea mică (Diana) l-a îngropat ajutată de părinți apoi a mers să mănânce ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. După câteva săptămâni Diana i-a spus mamei că își dorește un alt animal de companie. ,,Chiar mi-a spus că i-a făcut o promisiune lui Bill (porcușorul de Guineea) și că va avea și mai multă grijă de următorul animal de companie. Atunci m-am și întrebat dacă Diana era de fapt atașată de porcușor, mai ales că nu a fost tristă după pierderea lui și nici nu a plâns”, explică Toni Boucher. Pe parcusul anului ce a urmat, Toni a fost uimită de cât de multă grijă avea Diana de noul animal de companie. Nu a fost niciodată cazul să îi amintească să îi facă curat în cușca lui sau să îi pună apă în castron. Deabia atunci Toni a realizat cât de mult și-a iubit Diana animalul de companie. ,,Ea nu și-a găsit cuvintele pentru a spune ceea ce a simțit când a murit Bill. Dar a arătat asta ținându-se de promisiunea pe care i-a făcut-o. Și nu e ușor să îți arăți dragostea prin acțiuni pe care să le faci zi de zi”, adaugă autoarea cărții.

Există întotdeauna timp pentru a arăta cuiva că îl iubești

Când fiului ei Damian a fost diagnosticat cu autism, Christina Mendez (avocată specializată în drepturile copiilor cu autism) a știut că acesta v-a învățat lucrurile într-un mod diferit. ,,Dar nu mi-a trecut prin minte faptul că și eu voi învăța că lucrurile sunt diferite. După ce am privit lumea prin ochii copilului meu am învățat că dragostea și compasiunea pot avea nenumărate forme. Asta indiferent dacă spui te iubesc cuiva, dacă oferi o îmbrățișare sau când îi spun fiului meu că sunt mereu lângă el și îl las învețe să facă lucrurile de unul singur. Clar este că avem mereu timp pentru a arăta persoanelor dragi cât de mult le iubim”, explică Christina Mendez.

Lecții pe care le putem învăța de la copiii cu autism – recompensa e pe măsura efortului

Dena Aucoin (asistent universitar în cadrul Universității Kaplan din SUA) a lucrat timp de 17 ani cu copiii cu tulburare de spectru autist. Dintre toții copiii, mereu îi revine în minte Charlie, un elev din clasa a V-a care se chinuia să învețe abilitățile sociale necesare pentru a interacționa în timpul mesei cu ceilalți colegi. ,,Am încercat toate câte mi-au venit în minte pentru a-l învăța cum să întrebe dacă poate să stea și el la masă sau cum să mențină o discuție în timp ce lua prânzul cu colegii săi. În una din zile m-a întrebat Charlie despre glume (care pot să fie o provocare pentru copiii cu autism) așa că am cumpărat o carte cu glume. Deși Charlie nu înțelegea umorul din spatele glumelor, el le-a învățat și chiar le-a spus mai departe colegilor săi în timpul mesei de prânz. Chiar dacă el nu înțeles glumele, a prins ideea interacțiunii cu cei din jur și cât de importantă este aceasta. Atunci am realizat că eforturile mele de a-l face pe Charlie să socializeze au meritat din plin, asta pe lângă iubirea și fericirea pe care am simțit-o cât am stat în preajma lui”, spune Dena Aucoin.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()