Mesaj de 1 iunie pentru mamele copiilor speciali!

Georgiana Mihalcea, redactor
Mesaj de 1 iunie: azi e sărbătoarea tuturor copiilor din România!

Mesaj de 1 iunie. Forfota de odinioară s-a stins odată cu starea de alertă. Covid 19 ne-a furat destul de multe, uite că a reușit să ne fure și Ziua Copilului! Festivalurile și evenimentele de odihioară s-au mutat într-un ecran de calculator și nu mai au zgomotul și entuziasmul de odihioară. Dar pentru mamele copiilor speciali lumea arată la fel. Pentru ele invitația de 1 iunie n-a fost niciodată scrisă. Hai să schimbăm ceva, începând de acum! 1 iunie a fost, este și va fi și al copiilor cu dizabilități!

L-am întrebat pe David zilele trecute ce vrea să facem de 1 iunie anul acesta și el mi-a răspuns așa: „Vreau să facem ceva ce n-am mai făcut și să vedem ceva ce nu am mai văzut!” M-a surprins răspunsul lui, pentru că, în ultimii ani, ne făcusem o tradiție de familie în a merge la mare de 1 iunie. Poate că este el un băiat sociabil, poate că în jurul nostru este de obicei multă lume, dar am realizat că toate astea ni se datorează nouă, David de prea puține ori a fost invitat să facă ceva de Ziua Copilului. De obicei totul începe cu o invitație din partea noastră!

Mesaj de 1 iunie: Dacă nimeni nu te invită, cheamă-i tu!

Mi-aș fi dorit să-i spun lui David anul ăsta, că uite, cineva, de 1 iunie are un plan cu el. Poate un copil, poate un adult, poate…Și așa găseam răspunsul la ghicitoarea lui: ceva ce n-am mai văzut! În timp ce scriam aceste rânduri ne-a venit ideea să ne revedem colegii de clasă. Nu i-am mai văzut din martie în carne și oase. Și fix când stabileam o întâlnire cu distanțare socială  cu câțiva dintre ei în parc la Moghioroș, m-a sunat Elena, vechea mea prietenă, să ne invite la ea. Uite că, uneori e de ajuns să îți dorești ceva și acel ceva poate deveni realitate!

El nu va simți niciodată lipsa oamenilor, pentru că mereu am reușit să-i strâng în jurul lui. Mereu am invitat cunoscuții la petreceri, la film, la circ, în parc, la o simplă vizită și poate unii nu meritau și poate alții nu apreciau și poate că-n ziua aia nu aveam două parale în portofel, dar îi tratam ca pe niște regi.

Uneori soțul meu îmi spune că am dat prea mult de la mine, până când mi-a cam secat energia. Eu îl contrazic de fiecare dată: într-o zi toate astea se vor aduna în contul lui David. Toată energia asta consumată în dorința mea nebună de a-i arăta lumii ce copil bun e copilul meu se va transforma în acceptarea lui de către societate.

Și atunci au început să vină și invitațiile. Alea spontane îmi plac mie, care nu au legătură cu ziua de naștere. Alea care încep cu „Vă plictisiți? Dați o fugă pe la noi! Hai să ne plictisim împreună!” Tot invitând lumea la noi și în diverse locuri, ne-am trezit că suntem uneori invitați și noi! Oamenii „normali” au nevoie de timp pentru a se obișnui cu cei speciali!

Dacă nimeni nu-ți invită copilul de 1 iunie, cheamă-i tu la tine! Dacă nimeni nu vrea să stea cu voi în parc, așezați-vă la câțiva pași de un om care zâmbește și așteaptați să vă privească cu chipu-i senin! Nu renunța niciodată la visul socializării, chiar dacă până acum nu ai reușit mare lucru! Scoate-ți copilul în lumea asta mare, e și a lui, ca a oricărui copil!

De 1 iunie vom face ceva ce n-am mai făcut, vom vedea ceva ce n-am mai văzut

„N-ai nevoie de foarte multe ca să fii fericit!”

Așa sună un vers dintr-un cântec care-mi place mie tare mult. Nici noi n-avem mulți prieteni adevărați, mulți s-au pierdut pe drum și bine au făcut, n-am nevoie de fețe ipocrite lângă familia mea. Dacă nu ești capabil să înțelegi care e treaba cu un copil special, degeaba te bați cu pumnii îmi piept că-mi ești neam ori că faci parte din gașca mea. Eu sunt de 13 ani mama lui David și dacă nu poți să accepți că merg la pachet cu copilul meu peste tot, vezi-ți de viața ta sănătos!

Prietenii care mi-au mai rămas mă fac să mă simt bine în pielea mea, cu David cu tot, atunci când ne vedem și asta e mare lucru! Poate nu-i văd atât de des cât mi-aș dori, dar viața m-a învățat să mă mulțumesc și cu puțin! Acum e de înțeles nu-i putem vedea pe toți cei dragi nouă, spaima de Covid ne-a făcut să suflăm și în iaurt.

Prețuiește oamenii buni din viața ta, oamenii care nu-ți judecă copilul, oamenii care petrec din când în când timp cu voi, oamenii care sunt capabili să-ți spună „Lasă-mă să stau câteva clipe cu copilul tău!” Doar un astfel de om merită ținut aproape, cel care vrea să-și împartă câteva clipe cu un copil special!

Mesaj de 1 iunie: Crede în copilul tău!

Uite, mie nu-mi place vorba asta: „Dumnezeu te-a ales să fii mama unui copil special, pentru că ești puternică!” Dumnezeu n-are niciun amestec în treaba cu autismul lui David, nu El a vrut să mă chinui eu să-mi învăț copilul normalitatea! Dumnezeu mi-a dat putere să accept un diagnostic și să-mi schimb viața pentru a crește un copil fericit. Mergând la braț cu autismul, eu am devenit un alt om, un om pe care nu-l cunoșteam înainte, un om cu totul nou și străin de tot ce știam până-n 2006 despre mine.

Nu-mi mai spuneți că Dumnezeu a vrut ca David să aibă autism, vă rog! Dumnezeu m-a ajutat să ajung astăzi să vorbesc cu băiatul meu despre orice, să merg cu el oriunde, să facem planuri și să visăm amândoi la o lume mai bună.

Am crezut în doctori, în pastilele lor, am crezut în psihologi, am crezut în diete fără gluten, am crezut în oameni și nimic din toate astea nu l-au ajutat! Când am început să cred în el, copilul meu a început să înflorească! Când l-am privit ca pe un copil normal, a început să se comporte ca atare, când am simțit că pot să-l scot cât de cât din negura autismului, m-a luat de mână și a început să meargă în ritmul meu!

Crede în copilul tău, cum n-ai mai crezut vreodată până acum în ceva! Și nu doar de 1 iunie, crede în el în fiecare zi. Crede că va vorbi, că va merge, că va ține un pix în mână, crede că va avea un prieten adevărat, crede că se va șterge singur la fund, crede că va sta fără tine într-o bună zi! Crede cu toată ființa în copilul tău, chiar și atunci când nu ai niciun motiv să faci asta! 

Mesaj de 1 iunie: Mi-aș dori ca toți copii speciali să aibă parte de colegi ca ai lui David!

Mesaj de 1 iunie: „Azi nu-ți mai face griji pentru nicio grijă!”

E Ziua Copilului în întreaga lume, e și ziua copiilor noștri. Dacă n-ar fi fost starea asta de alertă, jur că aș fi încercat să strâng cât mai multe mame cu copii speciali într-un loc. Să ne plângem de milă, să ne strângem în brațe, să spunem ce avem pe suflet și apoi să zâmbim. Poate facem anul viitor asta. Cine știe? Până una alta, azi e 1 iunie și te rog ceva: azi nu-ți mai face griji pentru nicio grijă! Nu te mai gândi că se îngrașă și dă-i ceva dulce, uită că lumea întoarce capul după voi și lasă-l să țopăie de fericire în parc, îngăduie-i să fluture mânuțele, o face pentru că este fericit, du-l în parc, e voie să vă plimbați pe alee, chiar dacă spațiile de joacă sunt închise. Uită-te la el ca la o minune!

Copilul meu și copilul tău nu sunt cu nimic mai prejos față de alți copii, chiar dacă societatea face tot posibilul să te convingă de asta! Nu te mai gândi la ce o să spună lumea, ci la cum se simte copilul tău! Pune-l pe el pe primul plan, nevoile lui, bucuriile lui, așteptările lui, lasă-l să fie fericit de 1 iunie și să facă ceva ce n-a mai făcut și să vadă ceva ce n-a mai văzut! 1 iunie fericit tuturor copiilor!

PS: Am găsit și ceva ce n-am mai văzut până acum (tot în timp ce scriam episodul de azi): luni (1 iunie), STB lansează cursa de noapte a tramvaiului 1 și 10, decizie fără precedent la noi în țară! Ce coincidență fericită, să mergem noaptea prin oraș pe cel mai lung traseu, tocmai când copilul meu visa să facă ceva ce n-a mai făcut. Când crezi cu adevărat, minunile se întâmplă!

  • Dacă îți place cum scrie Georgiana și te interesează povestea autismului lui David, citește și episoadele anterioare: AICI
  • Mai multe despre viața de zi cu zi a Georgianei găsești pe pagina de Facebookunde marchează toate micile și marile realizări ale lui David. 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa