Autismul. Care sunt cauzele și ce au descoperit cele mai noi studii

autismul cauze copil autist
Autismul își are debutul în perioada prenatală. La ora actuală, cauzele autismului fac obiectul mai multor studii de cercetare.
autismul copil autist
Autismul își are debutul în perioada prenatală. La ora actuală, cauzele autismului fac obiectul mai multor studii de cercetare.

Autismul – Debutul său are loc în perioada prenatală

Autismul și cauzele sale fac obiectul multor studii de cercetare, având în vedere numărul în continuă creştere de copii diagnosticaţi anual cu autism. Conform site-ului Asociaţiei Autism România, care citează cel mai recent studiu al Consiliului de Cercetare Medicală (2001) din Marea Britanie, prevalenţa este de 1 la 166 din totalul populaţiei, semnalând o alarmantă creştere de 1600% doar în ultimii 10 ani.

În România nu există o statistică naţională a bolnavilor de autism, ci numai una aproximativă, având ca punct de reper estimările organismelor internaţionale şi conform căreia autismul afectează aproximativ 30.000 de români.

Autismul – Câteva presupuneri mai vechi despre cauzele sale

Prima descriere a unor copii care prezentau particularităţi specifice deosebite faţă de tot ce se întâlnise în domeniu până la acea dată îi aparţine psihiatrului american Leo Kanner, în anul 1943. Tot el a introdus şi termenul de autism. De atunci şi până în prezent oamenii de ştiinţă şi medicii au căutat permanent cauzele autismului.

Studii mai vechi au adus deja în discuţie o posibilă legătură între anumiţi factori externi, precum dietele, otrăvirea cu mercur, probleme ale metabolismului (asimilarea vitaminelor şi mineralelor) sau vaccinurile. Din păcate, însă, deşi suspectate, nici una dintre aceste posibile cauze nu a putut fi dovedită ştiinţific cu titlu de regulă general – valabilă.

Un studiu ceva mai recent, publicat în PloS Computaţional Biology, sugerează că ar exista totuşi o legătură între poluarea mediului şi autismul în cazul copiilor, deşi studiul nu face şi o precizare clară asupra toxinelor considerate responsabile pentru apariţia autismului. Studiul îl citează Andrey Rzhetsky, profesor de genetică al University of Chicago: “Atât genele, cât şi mediul înconjurător trebuie luate în calcul atunci când vorbim despre cauzele autismului.”

Autismul – Un nou studiu şi un strop de speranţă

De curând, New England Journal of Medicine a publicat un amplu articol pe baza studiului efectuat de către o echipă de cercetători ai Universităţilor din California, Sand Diego School of Medicine şi Allen Institute for Brain Science din Seattle. Studiul reprezintă o noutate şi un mare pas înainte totodată. Dacă până de curând cercetarea se efectua pe probe de ţesut cerebral prelevat de la pacienţii adulţi decedaţi şi diagnosticaţi cu autism, noile date au la bază cercetarea efectuată pe ţesut de la copiil (cu autism şi sănătoşi). Au fost examinate pentru prima data 25 de gene din cele şase straturi diferite ale cortexului cerebral, gene considerate responsabile de apariţia autismului.

Autismul – Noi descoperiri despre creierul celor care sunt afectați de autism

În timpul sarcinii, creierul bebeluşului se dezvoltă, creând toate cele şase straturi ale cortexului cerebral. Până de curând se credea că întreg creierul persoanelor cu autism era afectat, într-unul sau mai multe staturi ale cortexului. Noutatea pe care studiul menţionat o aduce este că, aşa cum s-a observat, creierul este afectat doar sub forma unor “petice” în straturile corticale, petice prezente mai cu seamă pe lobul frontal şi cel temporal. Aceasta este şi explicaţia faptului că diferite persoane diagnosticate cu autism prezintă disfuncţii şi particularităţi diferite, în funcţie de zonele cerebrale afectate. Faptul că aceste defecte au fost observate grupate pe zone şi nu pe întreaga suprafaţă corticală, aşa cum se credea până de curând, aduce o speranţă atât părinţilor copiilor cu autism cât şi cercetătorilor în domeniu.

Autismul – Diagnosticarea şi intervenţia timpurie sunt capitale!

Mai mult, aceste noutăţi explică clar si raspicat de ce copiii diagnosticaţi precoce şi care au parte de terapii specifice fac progrese vizibile. Cercetătorii pun acest lucru pe seama noii descoperiri în domeniu conform căreia creierul uman deţine capacitatea de a face noi legături neuronale, aşa încât să evite posibilele defecte cerebrale apărute.

Toate aceste noi date sunt un mare pas înainte în domeniul terapiilor şi tratamentelor dedicate autismului, în viitor.

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()