Viaţa cu autism. Episodul 241. „Cine are vreme să adapteze programa pentru copiii cu autism… David va da examen cu toți ceilalți”

Viata cu autism, de Marina Neciu

Cine are vreme să adapteze programa pentru copiii cu autism… A venit vacanţa în sfârşit. Iar eu nu mai am nici un pic de autoritate asupra lui David. La urma urmei de ce  să asculte de mine, care oricum nu-s acasă decât să dorm? Vreau să-l fac să citească şi să ne punem puţin la punct cu matematica vara asta. Dar el nu s-ar duce decât cu bicicleta şi s-ar juca cu copiii mai mici decât el de aici de pe stradă. Cu cei mai mari v-am povestit deja ce a păţit. Dar cumva, cumva merge, a citit nişte poveşti printre care şi  „Ţup, salvatoarea iernii” acum ne-am apucat de „Pânza Charlottei”, tare drăguţă povestea.

Dar tot afară e mai tentant vara. Îl înţeleg mai bine decât crede el. Dar vreau să aibă puţină disciplină, nu e în regulă dacă nu are nici un reper. Mă sperie faptul că nu îl pasionează nimic sau că pasiunile lui nu durează mult. Nu sunt de acord cu părinţii care trag la maximum de copiii lor, care nu îi lasă să se bucure de copilărie şi le fac program până în cele mai mici detalii, dar nici invers nu e bine, ca libertatea vara să fie totală, să uităm de cărţi şi de mici responsabilităţi.

Plus că şi vara asta va fi pe drumuri cu tatăl lui şi cu copiii la terapie. Iar eu tot la serviciu. Cel puţin până la cele câteva zile de concediu.

Aşa că dimineata şi seara e program de citit, nu am pretenţia ca toată ziua să stea cu nasul în carte, dar măcar o ora sau o oră jumate pe zi, este necesar la vârsta asta. Mai ales că nu mi se pare că ar avea un vocabular foarte bogat.

Cine are vreme să adapteze programa pentru copiii cu autism. Unele materii ar trebui să fie individualizate

În mod clar, nu va ajunge scriitor, dar cred că e important să vorbească, să scrie şi să înţeleagă ce citeşte în limba română. Nici la matematică nu e vreun geniu, dar la fel şi aici, trebuie să stăpânească lucrurile de bază bine. În rest ştiu că are memorie foarte bună, nu-mi fac griji din punctul acesta de vedere. Numai să găsească ceva să-i placă foarte mult. Eu puteam să învăţ orice, chiar dacă nu îmi plăcea. El nu poate face asta. Mulţi copii cu autism nu pot face asta.

De aceea trebuie ca unele materii măcar pentru ei să fie individualizate. Dar la noi legile sunt doar pe hârtie, cine are vreme să adapteze programa pentru copiii cu autism? În orice caz, în clasa a 8-a vor da acelaşi examen ca toţi ceilalţi.

Cine are vreme să adapteze programa pentru copiii cu autism. Terapie decontată doar în teorie

De când David a fost diagnosticat, foarte puţine lucruri s-au schimbat pentru copiii cu autism. Nici acum şi nici în 2010 nu puteai deconta vreo oră de terapie, să zicem că acum se poate teoretic, dar numai dacă lucrezi cu o oraganizatie sau un cabinet ce are angajat un psiholog ce se află în contract cu CAS. La rândul lui, psihologul  trebuie să fie în contact cu un psihiatru care şi el are contract cu CAS. Un lanţ al slăbiciunilor, iar decontul se face la un preţ mult sub nivelul pieţei.

Da puţini părinţi au acces la aşa ceva.

În aproape 10 ani nu s-a schimbat nimic pentru copiii cu autism. Nu se va schimba nici în următorii 10. Puteţi fi siguri de asta că nimic nu va merge bine pentru cei vulnerabili: bolnavi din spitale, pensionari cu pensii mici, persoane cu dizabilităţi, familii nevoiaşe. Cei săraci vor fi mai săraci, iar cei bogaţi, orientaţi către un partid sau altul vor fi şi mai bogaţi. Nu cred că în România se va schimba în bine semnificativ până la finalul vieţii mele, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne resemnăm.

(va urma)

 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa