De ce copiii nu ar trebui să stea liniştiti în clasă

De ce copiii nu ar trebui să stea liniştiti în clasă

”Staţi liniştiţi!” este motto-ul fiecărei ore la şcoală

Dar acest lucru e pe cale să se schimbe, căci datele recente arată că micile pauze luate în timpul activităţilor îi ajută pe copii să fie mai atenţi la ore. În plus, în școli, au început să fie adoptate din ce în ce mai multe programe ce promovează mişcarea.

Știi că practica mindfulness îi ajută pe copii să se concentreze mai bine, să învețe mai bine și să se simtă mai siguri pe ei?  Vino pe 21 aprilie, la ora 18:30 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea cărții ”Copilul Conștient”, de Suzan Kaiser Greenland, unde Lila Vasilescu, specialist mindfulness, va susține un atelier cu tema ”Mindfulness pentru copii”. Înscrierile se fac AICI. Evenimentul este GRATUIT.

Mişcarea este în firea copiilor

“Trebuie să recunoaştem că mişcarea este în firea copiilor” spune Brian Gatens, superintendentul şcolilor din Emerson, N.J. “La şcoală, uneori, facem lucrurile împotriva naturii umane, cerându-le copiilor să stea liniştiţi şi tăcuţi tot timpul.”

“Cădem în această capcană presupunând că dacă un copil stă în bancă cu capul aplecat, scriind în linişte, el şi învaţă” a mai declarat Dl Gatens. “ Dar ne-am dat seama că timpul petrecut pentru a energiza creierul face ca toate aceste momente să fie mai de calitate şi mai productive.

Un raport din 2013 al Institutului de Medicină a ajuns la concluzia că acei copii care sunt mai activi, “dau dovadă de o mai mare atenţie, au procese cognitive mai rapide şi rezultate şcolare mai bune la testele standard decât copiii care sunt mai puţin activi”.

Educaţie fizică, rezultate mai bune la şcoală

Un alt studiu publicat în ianuarie de către Universitatea din Lundt, Suedia, arată că elevii, mai ales băieţii, care fac zilnic educaţie fizică, au rezultate mai bune la şcoală.

“Activitatea fizică zilnică este o ocazie pentru copilul de nivel mediu să obţină rezultate foarte bune la şcoală” a declarat Jesper Fritz, student la şcoala doctorală de la Spitalul Universitar din Malmo şi care este autorul principal al studiului.

“Activitatea fizică zilnică ajută creierul în multe feluri” susţine şi James F. Sallis, profesor în medicină de familie şi sănătate publică la Universitatea California, San Diego, care a cercetat relaţia dintre pauzele din activitate şi comportamentul la clasă.

“Activitatea stimulează mai multe vase de sânge din creier care susţin mai multe celule. Şi sunt dovezi că acei copii care sunt activi au rezultate mai bune la testele standard şi sunt mai atenţi la şcoală”.

Mișcarea trezește creierul

John Ratey, profesor de psihiatrie asociat la Universitatea de Medicină Harvard  şi autor al “Spark: Noua ştiinţă revoluţionară a exerciţiului fizic şi creierul” susține că mişcarea activează toate celulele creierului pe care un copil le foloseşte ca să înveţe, ea trezeşte creierul.” În plus, a mai adăugat el, “îi face pe copii să-şi dorească mai mult să vină la şcoală. Aceste activităţi sunt distractive”.

Dar nu toate districtele adoptă acest trend al pauzelor de mişcare.

“Concluzia este că cele numai şase ore şi jumătate pe zi sunt prioritate pentru rezultate academice” a spus Tom Hernandez, director de relaţii comunitare pentru “Şcoala Districtuală Plainfield” din Illinois, situată la 40 de mile sud-vest de Chicago. El spune că din punct de vedere legal, şcolile oferă deja ore de educaţie fizică şi că profesorii din district găsesc metode de a le oferi elevilor pauze de odihnă şi de refacere a forţelor.

Nici adulţii nu sunt programaţi să funcţioneze aşa

“Copiii nu trebuie să stea nemişcaţi întreaga zi şi să absoarbă informaţie”, a spus Steve Boyle unul dintre cofondatorii “Asociaţiei Naţionale de Alfabetizare Fizică” , al cărei scop este să aducă mişcarea în şcoli. “Nici adulţii nu sunt programaţi să funcţioneze aşa.”

Asociaţia D-lui Boyle a introdus o serie de filme de trei până la cinci minute numite “Energizanţii Creierului” care sunt folosite în şcoli şi în cluburile de băieţi şi fete din 15 state şi din Canada şi Mexic, Irlanda şi Australia, a spus el. O versiune a programului este disponibilă gratuit pentru şcoli.

Programul este redactat în aşa fel încât de trei sau cinci ori pe zi, profesorii pot rezerva câteva minute pentru ca elevii să urmărească videoclipul  şi să urmeze indicaţiile date de instructori. Intr-un videoclip tipic, instructorii sunt studenţi de la Universitatea din Connecticut, cu constituţii fizice diferite care fac o încălzire rapidă şi apoi îi îndrumă pe tineri într-o sesiune scurtă de exerciţii care împlică mişcări din mai multe sporturi: baseball, basket şi un triatlon. Sesiunea e urmată de un moment de relaxare.

Sportul în videoclipuri

“La sfârşitul săptămânii, copiii au în plus o oră de mişcare şi totul se face în sala de clasă fără vreun echipament special”, a declarat Dl. Boyle. Nu vrem să înlocuim  orele de sport, avem ca scop să le oferim copiilor câteva minute de mişcare în plus pe săptămână. Şi introducând sportul prin videoclipuri, le dăm copiilor şansa să încerce sporturi pe care nu le-au practicat niciodată”.

Julie Goldstein, director al “Breakthrough Magnet School” din Hartford, Conn., a spus că şcoala ei a folosit acest program încă din primăvara lui 2015. Este uşor de implementat pentru profesori şi “uşor pentru copii de executat” a spus Julie Goldstein. Ea mai adăugat că programul i-a ajutat pe copii “să se concentreze şi să ridice nivelul de energie în clasă.”

Scott McQuigg, director executive şi co-fondator al GoNoodle, un program de mişcare în clase folosit de peste  60,000 de şcoli elementare în Statele Unite, datorează iniţiativei lui Michelle Obama “Let’s Move” succesul aducerii în conştiinţa publicului a mişcării şi a sănătăţii copiilor.

“Pauze pentru creier”

“Ii spunem aceste mişcări Mişcarea” a spus Dl. McQuigg. “Dacă investim trei până la cinci minute  pentru copiii noştri în clase, vom optimiza următoarele 45 de minute pentru învăţare. Această mică investiţie în timp are un randament mare pentru profesori.”

GoNoodle, care oferă videoclipuri gratuite sau contra cost au scopul de a distra copiii în timp ce fac mişcare. GoNoodle şi alte “pauze pentru creier” pot fi găsite pe website “Let’s Move! Active Scools” parte a iniţiativei Dnei Obama.

“Nu am făcut din asta un program de exerciţii”, a spus Dl McQuigg“ Aceasta este o generaţie a erei digitale care aşteaptă să fie distrată şi cred că reuşim să-i motivăm în felul acesta pe copii să facă mişcare.  De exemplu , videoclipurile GoNoodle îi motivează pe copii să alerge pe lângă pupitre într-o cursă virtuală cu obstacole sau imitând mişcări de dans.  

Joseph E. Donnelly, profesor în medicină şi director al “Centrului pentru Activitate Fizică şi Control al Greutăţii” de la Universitatea de Medicină din Kansas a spus că unul dintre lucrurile bune pe care le aduce mişcarea în clase pentru copii este că toată lumea se mişcă în acelaşi timp.

“La orele de educaţie fizică se stă mult, multe minute copiii aşteaptă să facă o activitate  şi uneori abia dacă se mişcă 15 minute dintr-o oră de 50 de minute.”, a spus Dr. Donnelly, care este co-autor al unei lucrări despre efectele activităţii fizice şi rezultatele şcolare ale copiiilor care a fost publicată anultrecut de către “Colegiul American de Medicină Sportivă. ”Dacă faci mişcare în clasă de câteva ori pe zi, se adună la sfârşitul unei săptămâni cam 60 de minute de mişcare în plus.”

Țara trebuie să-şi schimbe atitudinea

Lindsay DiStefano, profesor asociat la departamentul de kinesiologie de la Universitatea din Connecticut a spus că ţara trebuie să-şi schimbe atitudinea şi să aprecieze mai mult mişcarea fizică în clasă.

“În 1961, Preşedintele Kennedy spunea că toţi copiii de şcoală au nevoie de activitate fizică ca să înflorească, dar în ultimii 20 de ani, balanţa a înclinat exact în direcţia opusă pentru că şcolile resimt presiunea ca elevii să aibă rezultate bune la testele standard naţionale”, a spus DiStefano. “Nu ne gândim la copil ca la o fiinţă în totalitatea sa – că activitatea fizică îl ajută să facă faţă stresului de la şcoală şi de la ore.”

Traducere din limba engleză de Marina Neciu. Articolul original AICI.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()