Copiilor noștri, asemenea celor mai buni prieteni, ar trebui să le putem spune orice. Este un semn de respect și încredere. Însă anumite cuvinte, îi pot răni.
Întotdeauna m-am ferit să îi ameninț pe copiii mei, așa cum făcea mama cu mine, că îi voi spune tatălui lor ce prostie au făcut, de parcă tatăl ar fi ”bau-bau”, să îi mint și să prezint realități false înfricoșătoare de genul ”vine nenea rău și te fură dacă nu ești cuminte”. La fel, m-am ferit să fac comparație între ei, să-i spun celui mic că mi-aș dori să fie la fel de cuminte ca fratele său sau astfel de expresii, pentru că îmi amintesc perfect cât am suferit în copilărie din cauza lor.
Dacă stai o oră într-un parc, sau la un loc de joacă pentru copii, vei auzi niște expresii pe care le credeam de mult îngropate, din gura unor mame ce par moderne, de vârsta noastră. Lucrurile evoluează, însă nouă ne este destul de dificil să ne rupem de exemplul pe care l-am primit în copilărie de la mamele noastre și, uneori, inevitabil, urmăm același model de parenting și facem aceleași greșeli.
Recent, am citit un articol care mi-a deschis ochii asupra metodei mele de parenting și am realizat că nu este suficient ce fac. Sunt multe alte expresii intrate în uzul zilnic care nouă nu ni se pare dăunătoare, dar pe care, de dragul copiilor, ar fi mai bine să le evităm. Cuvintele dor mai tare decât o palmă, știm cu toții asta, iar un copil deja sensibil, le poate interpreta și le poate da o valoare mai mare decât o au de fapt și se pot simți răniți. Deși au trecut 30 de ani de la copilăria mea, rememorez fiecare cuvânt care m-a durut și știu exact cât am suferit de fiecare dată. De aceea am acordat așa mare importanță acestui material și sper că am învățat multe din el. Iată ce susțin specialiștii americani legat de cuvintele și expresiile ce nu ar trebui spuse niciodată unui copil:
”Repetiția este mama învățăturii!”
Este adevărat că dacă repetă și exersează mai mult, copilul își va ascuți abilitățile, însă această expresie îl poate presa să simtă nevoia mereu de competiție și să iasă de fiecare dată învingător. Subliminal, îi transmite copilului mesajul că dacă face greșeli, este pentru că nu s-a străduit suficient. Am auzit povești de la alte mămici despre copii de școală plângeau pentru că nu înțelegeau de ce nu sunt cei mai buni din clasă, deși s-au străduit și au exersat zilnic. În loc să-ți îndemni copilul să exerseze ca să devină cel mai bun, mai bine îl încurajezi spunându-i că dacă se străduiește se va simți mândru de progresele sale.
”Nu ai pățit nimic!”
Atunci când copilul cade și își julește genunchiul, eu și mulți alți părinți ca mine avem tendința de a spune”hai, liniștește-te, că nu ai pățit nimic”. Specialiștii susțin că astfel îi facem să se simtă și mai rău. Copilul plânge pentru că a pățit ceva, nu plânge degeaba. Treaba noastră este să-l ajutăm să-și înțeleagă emoțiile și să le gestioneze, nu să-l discredităm. Mai bine îi dăm o îmbrățișare sau un pupic și îi spunem ”O, asta a fost o căzătură care cred că te-a speriat. Și eu m-am speriat”.
”Grăbește-te!”
Cunoașteți imaginea aceea de dimineață când copilul pare că trage de timp intenționat și când abia l-ai convins să-și termine micul dejun și să se îmbrace, iar acum se hotărăște că vrea să se încalțe singur și pare că durează o veșnicie? La mine se întâmplă la ordinea zilei. Specialiștii susțin că dacă le spunem copiilor să se grăbească le dăm un stres în plus, iar dimineața se poate transforma într-o răbufnire nervoasă. Mai bine, pe un ton calm, putem propune să ne grăbim împreună, lucru care atrage atenția asupra faptului că suntem o echipă. Sau, putem să inițiem un joc de genul”Hai să facem întrecere, să vedem cine este gata primul”.
”Nu ne permitem să cumpărăm asta!”
Este ușor să folosim această scuză atunci când copilul ne imploră să-i cumpărăm o jucărie inutilă. Și eu, în copilărie am auzit această expresie de prea multe ori și tot timpul avea impresia că suntem săraci. Specialiștii susțin că prin folosirea acestei expresii, îi transmitem copilului că nu dețin controlul finanțelor noastre, ceea ce poate fi ușor terifiant pentru un copil. Un copil mai mare ar putea întoarce acest lucru împotriva ta dacă observă ca faci o cheltuială mai mare pentru casă. Replica cu care poate fi înlocuită acestă expresie poate fi ”Nu cumpărăm asta pentru că economisim banii pentru ceva important”, dacă insistă cu discuția, ai un prilej perfect de a-i vorbi despre cum se face un buget și cum se gestionează cheltuielile.
”Nu vorbi cu străinii”
Acesta este un concept greu de înțeles pentru un copil deoarece chiar dacă o persoană nu-i este familiară, ar putea crede că nu este un străin din moment ce se poartă frumos cu el. În plus, copiii ar putea interpreta greșit această regulă și ar putea să se opună ajutorului polițiștilor sau pompierilor din moment ce nu-i cunosc, într-o situație de urgență. În loc să-l avertizezi împotriva străinilor, mai bine pune-l în fața unui scenariu (Ce ai face dacă un om pe care nu-l cunoști îți oferă bomboane și vrea să te conducă acasă?). apoi explică-i ce ar trebui să facă. Statisticile au demonstrat că în majoritatea cazurilor de copii abuzați, agresorii sunt cunoscuți de către copii, așa că ar fi bine să-i spui din timp că dacă cineva îl face să se simtă trist, speriat sau confuz, să-ți spună imediat, pentru că tu ești cea mai bună prietenă a lui și știi cum să-l protejezi.
”Fii atent!”
Recunosc că folosesc această expresie zilnic, chiar de mai multe ori pe zi, de teama de a nu păți ceva. Specialiștii susțin că dacă îi atragi atenția atunci când se află în leagăn sau balansoar, are mai multe șanse să cadă deoarece cuvintele tale îl pot distrage și nu se mai concentrează la ceea ce făcea. De aceea se spune că atunci când vezi un copil pe marginea ferestrei, să nu strigi la el să coboare ci să te duci lângă el și să-l prinzi cu blândețe.
”Nu primești desert dacă nu mănânci tot din farfurie!”
Știam că nici asta nu trebuie să-i spun copilului, dar am folosit-o de câteva ori și îmi pare rău. Folosind această expresie îi faci pe cel mic să supra aprecieze valoarea desetului și să o sub aprecieze pe cea a mâncării, lucru contrar opus dorințelor tale.
Se pare că cea mai bună expresie este ”Întâi ne terminăm mâncarea și apoi o să primim desert”. Schimbarea ordinii cuvintelor în propoziție are un impact pozitiv asupra copilului.
”Dă-mi voie să te ajut!”
Atunci când copilul se chinuie să construiască un turn din cărămizi sau un puzzle mai complicat, este natural să vrei să-i dai o mână de ajutor. Nu o face, spun psihologii. Dacă te amesteci prea curând, acest lucru poate submina independența copilului și de aici înainte ar putea căuta răspunsuri la nevoile și întrebările sale din partea altor persoane. În schimb, poți încerca să-i pui tot felul de întrebări care să-l ghideze în rezolvarea problemei. ”Crezi că piesa cea mai sau piesa cea mică s-au potrivi mai bine la baza turnului? De ce nu crezi asta? Hai să încercăm să vedem ce se întâmplă!”.
Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.
Foto: Guliver
