“Parcă scrii cu picioarele!”

 

Ce ne facem când copilul scrie urât?

Nu-i aşa că vă sună cunoscut remarca acuzatoare “parcă scrii cu picioarele”? Oare de câte ori am auzit-o în copilărie? Dar de teribila “notă la caiet” vă mai amintiţi? Cea care ne speria mai rău ca un Bau-bau şi ne ţinea până seara târziu la birou, refăcând un caiet întreg? Mărturisesc că nu am avut niciodată un scris foarte frumos. Făceam eforturi pentru asta şi îmi pierdeam mult timp la teme din cauza scrisului. Aşa că mi-am pus toate speranţele în copilul meu, şcolar “boboc”, şi am sperat ca măcar el să scrie frumos! Nu ştiu de ce, dar e o idee care se transmite din generaţie în generaţie: trebuie să ai un scris îngrijit, citeţ, ordonat. Din păcate însă, aşchia nu sare departe de trunchi…

 

Scrisul se formează în timp

Am făcut greşeala de a mă panica încă de la începutul clasei întâi, la primul “a” tremurat, primul “mama” strâmb şi scris de băieţelul meu cu mult drag. Ca reacţie, l-am pus să scrie multe rânduri în plus prin care să “exerseze” literele nou învăţate. Reacţia lui a fost însă pe măsură şi, într-o zi, mi-a spus: “Ce rost are să mă mai străduiesc, eu nu pot scrie frumos!”

Așa că am renunţat la ambiţia mea de a avea un copil cu scris frumos, m-am informat şi am aflat că un scris îngrijit se formează în timp, atunci când şcolarul şi-a internalizat forma literelor, iar acestea au început să capete sens în cuvinte şi propoziţii. Până atunci, însă, ele rămân doar nişte semne, cărora abia li se conferă o utilitate.

Atunci când evaluezi scrisul copilului tău, ţine cont de cele patru elemente ale unui scris citeţ: forma literei, mărimea acesteia, aşezarea “pe linie” (sau cât de drept este scrisul) şi spaţiul corespunzător dintre cuvinte. Nu judeca rezultatul final după primele cuvinte scrise în clasa întâi. Oferă-i acum toată răbdarea ta, multe încurajări şi laude pentru fiecare efort depus.

 

Poate fi vorba de o tulburare de învăţare

Dacă perioada de învăţare a început şi scrisul copilului tău iţi pare în continuare ilizibil, înainte de toate asigură-te că vede bine: un consult efectuat de un medic oftalmolog îţi va elimina orice suspiciune. Apoi, ţine cont că multiple afecţiuni neurologice au probleme asociate legate de scris. Le întâlnim în ADHD sau tulburări din spectrul autist, tulburări de atenţie sau echilibru, mergând până la tulburările de învăţare: dislexia şi disgrafia.

Tulburararile de învăţare afectează aproximativ 10% din populaţie şi nu au nici o legătură cu inteligenţa. Copiii care suferă de o astfel de tulburare au în general un IQ mediu sau peste medie, având însă o problemă cu modul în care creierul organizează, interpretează şi utilizează informaţia. În cazul disgrafiei, copilul identifica şi înţelege cuvintele, dar manifesta dificultăţi în scrierea lor.

Tocmai de aceea o vizită la un specialist nu poate fi decât benefică: un terapeut ocupaţional poate lucra individual cu micuţul tău, beneficiind astfel de o evaluare corectă a problemei sale. Poate câteva exerciţii de îmbunătăţire a motricităţii fine vor fi tot ceea ce are nevoie sau poate că este vorba de ceva mai serios.

 

8 moduri amuzante prin care îi poţi îmbunătăţi scrisul copilului tău

Îndreptarea scrisului unui elev se face în echipă: nu doar profesorul de la clasă este răspunzător, ci şi tu, ca părinte. Într-o clasă sunt cel puţin douăzeci de elevi iar programa este foarte încărcată şi deficitar structurata, aşa încât nu te aştepta la minuni în ce priveşte caligrafia în cele patru ore de școală. Exersaţi acasă, în fiecare zi, cu texte scurte şi într-un ritm lent, fără grabă, folosind desigur un ton blând şi foarte multe încurajări. Fie că scrisul micuţului tău este ilizibil, fie că are nevoie doar de îmbunătăţiri, iată câteva moduri distractive prin care îl poţi îmbunătăţi:

  • Pune-l să scrie ori să deseneze pe contur. Chiar dacă nu mai este la grădiniţă, acesta este un exerciţiu foarte bun pentru dezvoltarea coordonării mână – ochi şi pentru educarea muşchilor palmei. Trebuie doar să urmărească forma unor obiecte sau forma literelor scrise cursiv cu creionul (nu cu pixul!).
  • Un alt exerciţiu foarte bun prin care copilul se familiarizează sau reînvăţa forma corectă a literei este cel prin care, pe acelaşi rând, scrie aceeaşi literă legat, fără a ridica stiloul de pe foaie (aaaaaaaa).
  • Foloseşte orice ocazie pentru a-l ajuta să-şi exerseze scrisul. Roagă-l să te ajute scriind chiar el liste pentru cumpărături, activităţi de petrecere a weekendului sau ce cadouri îşi doreşte de ziua lui.
  • Scrisul cu degeţelul pe nisip ori într-o tavă cu mălai sau făină îmbunătăţesc motricitatea fină.
  • Chiar dacă tu vei sta cu inima cât un purice, lasă-l să se agaţe şi să se legene ţinându-se în mâini la locul de joacă. În felul acesta muşchii palmei sunt folosiţi, conferindu-le o rezistenţă mai mare în timpul scrisului.
  • Chiar dacă a ajuns în clasa a patra, nu este o ruşine să aibă la îndemână, în timp ce îşi face temele, cartonaşe cu forma corectă a fiecărei litere.
  • Asigură-te că poziţia stiloului în mână este cea corectă: degetele să nu fie foarte aproape de vârf sau mâna prea încordată.
  • Nu îl grăbi atunci când îşi scrie temele. Acordă-i timpul necesar, astfel încât să scrie fără stres şi tensiune.

 

Cum scrie copilul tău? “Cu picioarele” sau e prieten cu caligrafia?

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație