Richard Ioannides: O şcoală în care nu se practică mindfulness este ca o barcă fără vâsle sau fără pânze

Auzim din ce în ce mai despre mindfulness în ultimii ani. Există școli care au început să ofere în programă și practica mindfulness copiilor sau chiar și părinților. Am stat de vorbă cu Richard Ioannides,  fondatorul „Şcolii Verita” și directorul responsabil cu Inteligenţa Emoţională.

Copiii sunt sub o presiune mai mare decât oricând și au nevoie de tehnici de mindfulness adaptate lor. Comandă acum ”Copilul constient”, de Susan Kaiser Greenland, o carte revoluționara, ce îi învață pe părinți tehnici prin care vor contribui la relaxarea copiilor lor. Cartea este disponibilă AICI.

TOTUL DESPRE MAME: Conceptul de mindfulness este destul de nou pentru publicul din România şi s-ar putea spune că este adresat în special adulților. Ce este, mai exact, mindfulness pentru copii? 

Richard Joannides: Mindfulness a fost într-adevăr o practică folosită mai întâi de adulţi pentru a rezista mai bine la stres și la durere fizică, pentru a învăţa să fie mai atenţi la ceea ce se întâmplă în fiecare moment într-un mod mai empatic şi mai plin de compasiune şi de înţelegere. Când vine vorba despre mindfulness la copii, aş spune că este foarte important ca adulţii din jur ca să fie ei, mai întâi, familiarizaţi cu conceptul, deoarece copiii reflectă ceea ce percep, iar mindfulness se învaţă prin exemplu.

Mindfulness pentru copii este, într-un fel, un paradox deoarece se presupune că ei se nasc cu această calitate de a fi prezenţi. Le ia aproape o oră să observe şi să se joace cu o jucărie şi, pe măsură ce cresc, pierd cumva acea curiozitare şi mirare. Calitatea aceasta te ţine prezent şi în legătură cu corpul şi cu emoţiile tale.  

Mindfulness pentru copii este un instrument minunat pentru a păstra şi întări felul lor natural de a fi, îi ajută să se concentreze şi să-şi identifice anumite emoţii şi felul în care aceste emoţii îi fac să se simtă. Ii învaţă, de asemenea, cum să se calmeze, să se concentreze şi să se adapteze mai bine la situaţii stresante.

TOTUL DESPRE MAME: Care sunt beneficiile pe termen scurt şi lung ale învăţării „mindfulness” de către copiii noştri?

Richard Joannides: Pe termen scurt, copiii învaţă că există şi alt mod de a reacţiona la sentimentele de furie şi de frustrare şi, cu ajutorul părinţilor, acest instrument se poate transforma într-un obicei foarte util ce contribuie la starea lor de bine.

Dacă un copil învaţă că-l ajută să respire adânc de trei ori când ceva îl supără în orice fel, ai obţinut deja o rutină, ceva ce îl ajută pe copil să se regleze singur.

Pe termen lung, cel mai bun lucru despre mindfulness este că întăreşte atenţia, capacitatea lor de a se concentra pe ceea ce se întâmplă în jur, dar şi înăuntrul lor. De asemenea, ei învaţă că au această superputere în interiorul lor, ceva ce nu le poate lua nimeni şi pe care o pot folosi oricând li se întâmplă ceva rău, oricând emoţiiile îi copleşesc şi se simt răniţi şi confuzi. Mindfulnessul construieşte rezistenţa internă în copii şi, în calitate de tată a trei băieţi, nu vreau nimic mai mult pentru fiii mei decât să fie în stare să navigheze prin viaţa având această super putere.

TOTUL DESPRE MAME: Mindfulnessul pentru copii funcţionează dacă este predat exclusiv pentru ei sau funcţionează numai dacă şi părinţii îl adoptă?

Richard Joannides: Curricula noastră mindfulness se adresează copiilor şi, urmând fiecare plan de lecţie, ei învaţă şi observă cum mindfulnessul îi ajută să fie mai concentraţi, mai calmi şi să-şi folosească simţurile ca să se concentreze şi să revină la zona verde, cum îi spunem. Ce se întâmplă când şi părinţii o adoptă este că va fi  mult mai exersată de copii şi de aceea procesul poate fi mai rapid pentru că repetiţia este cheia în mindfulness. De asemenea, prin conectarea emoţională şi participare la o activitate cu părinţii, copiii vor urma exemplul lor şi se vor simţi sprijiniţi în această practică.

La Şcoala Verita, lucrăm efectiv cu copii, profesori şi părinţi deoarece credem că acesta trebuie să devină un mod de viaţă, dacă vrem să funcţioneze şi să vedem rezultatele.  

TOTUL DESPRE MAME: Există o vârstă perfectă pentru a începe „mindfulness” cu copiii noştri?  Şi după ce începem, există un timp preferat de-a lungul unei zile/săptămâni pentru a face exerciţii de „mindfulness”?

Richard Joannides: Aş spune că oricând ai începe, este un moment minunat. Cu siguranţă, copiii mai mari vor înţelege mai bine anumite concepte, dar am participat şi la cursuri la Creşa Mindfulness când cel mai mic copil al nostru avea doi ani şi jumătate şi pot să stea în trupurile lor „mindful”, cum le spunem, cu ochii închişi, respirând adânc şi ascultând sunetul clopotelor. Este deja foarte bine pentru vârsta lor şi dacă vor continua să facă asta zilnic şi poate chiar şi acasă cu părinţii, deja vor stăpâni un mare talent – acela de a sta liniştiţi chiar şi un minut concentrându-se la un singur lucru: sunetul clopotelor în timp ce respiră adânc. De acolo, poţi construi munţi de mindfulness ca să zic aşa.

Momentul perfect al zilei este atunci când ştii că ai putea să stai cu copilul tău cinci sau zece minute într-un loc liniştit şi poţi acorda acestui exerciţiu atenţie deplină fără alte distrageri. Copilului trebuie să-i fi fost anterior satisfăcute nevoile de foame şi sete ca să se simtă confortabil. Cel mai important lucru este să faceţi din acest moment al zilei o rutină.

Şi să nu uitaţi că, pe lângă exerciţiile formale de practică a mindfulnessului, avem practica informală care poate avea loc în orice moment al zilei. Asta înseamnă să petreci timp de calitate cu copilul, să te conectezi cu el şi să asculţi cu adevărat ceea ce îţi spune şi să te bucuri de fiecare experienţă cu intenţia conştientă de a fi prezent. Un minunat sentiment de împlinire şi recunoştinţă ne va invada inimile când facem asta.

TOTUL DESPRE MAME: Care sunt principalele tehnici de mindfulness sau activităţi pe care copiii pot să le practice zilnic?

Richard Joannides: Cu toţi stimulii care ne agită copiii în ziua de astăzi, abilitatea lor de a rămâne calmi şi în largul lor a scăzut foarte mult. Principalele tehnici „mindfulness” funcţionează şi întăresc atenţia, dezvoltă conştienţa şi atenţia.

În timpul primelor săptămâni de şcoală, copiii învată că „mindfulness” este o practică pe care o pot folosi în diversele activităţi zilnice într-un mod jucăuş şi în concordanţă cu nevoile fiecărui copil. Activităţi cum ar fi mâncatul, plimbatul/mişcarea, privitul, ascultatul  şi atinsul pot fi făcute cu curiozitate, cu atenţie şi intenţionalitate. In acest fel, activitatea ar putea dezvălui o experientă trăită mult mai bogată, fructuoasă şi (aşa cum de multe ori e cazul) surprinzătoare. Punem accentul şi pe respiraţia „mindful” ca mod de a sta sau de a veni în zona verde (locul în care ne simţim bine în pielea noastră şi gata să învăţăm). 

TOTUL DESPRE MAME: Ce se întâmplă cu un copil dacă amicii lui nu se poartă conform conceptelor mindfulness? Este posibil ca un comportament exterior să zdruncine şi să schimbe dramatic calea mindfulness?

Richard Joannides: Mindfulness consideră toate experienţele de viaţă ca parte a practicii. Totuşi, aceasta este o perspectivă asupra vieţii pe care copiii (ca şi adulţii, de-altfel) trebuie să şi-o internalizeze. Între timp la „Şcoala Verita”, mindfulnessul este doar o parte a unei perspective asupra unei serii de instrumente reunite sub numele de „Invăţare Socială şi Emoţională”, care ar trebui să-i ajute pe copii dându-le puterea de a înţelege şi folosi cu succes gândurile, sentimentele şi comportamentul. De aceea, confruntat cu un comportament disruptiv, elevul învată să răspundă (în loc să reacţioneze) prin:

-o respiraţie adâncă şi stăpânirea primului impuls;

-folosirea strategiei de „Opreşte-te, vorbeşte şi îndepărtează-te” în cazurile de bullying;

-observarea felului în care se comportă organismul;

-comportament blând şi plin de consideraţie în acea situaţie;

-împărtăşirea felului în care această situaţie neplăcută îl face să se simtă;

Când copiii se „se dau în spectacol”, impunerea cu blândeţe a unor limite sănătoase este foarte importantă pentru ei. Pe măsură ce cresc și se maturizează şi devin conştienţi de puterea pe care o au, copiii au nevoie şi tânjesc după părinţi şi profesori care să le ofere sprijin şi care au înţelepciunea să-i călăuzească.

TOTUL DESPRE MAME: Sunteţi fondatorul „Şcolii Verita” în Bucureşti şi Directorul responsabil cu Inteligenţa Emoţională în institutia dvs. Cum aţi reuşit să prezentaţi conceptul de „mindfulness” copiilor din această şcoală?
Cât de diferit este nivelul de receptivitate al „mindfulness” la copii? Poate mindfulness să aibă succes la toţi copiii?  

Richard Joannides: Mindfulness, înteles ca un set de instrumente şi practici, este accesat şi însuşit diferit de fiecare copil, deşi fiecare tânjeşte după starea de linişte şi relaxare sufletească induse de activităţile „mindful”.

Mindfulness mi-a schimbat viaţa şi sunt foarte pasionat şi încântat de felul în care asta schimbă vieţile oamenilor. Cred că până şi copiii îmi simt pasiunea, sinceritatea  şi dragostea pentru ei, pentru mindfulness şi pentru frumuseţea vieţii.  Când îţi oferi cu totul inima copiilor şi le acorzi atenţie deplină, acel rar dar al conectării este fundaţia şi legătura dintre voi. Bucuria „mindful” a vieţii dă dependenţă şi copiii gravitează natural în jurul fiinţelor care exprimă aşa ceva.

Cel mai mare rol al meu este să îndepărtez din jurul lor zgomotul şi agitaţia societăţii, a părinţilor şi a tehnologiei. Pentru mine, mindfulness este un fel de a trăi în lume. Considerându-l ca o calitate a minţii de a fi mereu conştientă de momentul prezent, o impregnează lucrurile pe care le spun sau deciziile pe care le iau. Crearea unei şcoli în care nu se practică mindfulness se aseamănă cu construcţia unei bărci fără vâsle sau fără pânze.  A aduce mindfulness, bunătatea, învăţarea socială şi emoţională sub acelaşi acoperiş este cel mai natural lucru.  

Din propria mea experienţă şi conform lui Daniel Siegel, fiecare copil are nevoie să fie considerat şi perceput ca fiind important de către persoanele semnificative din viaţa sa. Acesta este modul copiilor de a-şi găsi echilibrul şi a se conecta în primii ani din viaţă. Chiar dacă mindfulness este, în primul şi-n primul rând, un instrument pentru părinţi şi profesori care le permite să fie atenţi, deschişi şi consţienţi de nevoile copiilor în fiecare moment. Este principalul instrument pentru a îndeplini nevoile emoţionale şi cognitive ale elevilor şi pentru a influenţa receptivitatea lor nu doar în privinţa mindfulness, dar şi pentru fiecare conţinut pe care vrem să-l comunicăm în şcoli.

In plus faţă de ceea ce li se predă copiilor în şcoli, profesorii oferă în linişte fructele practicii personale de mindfulness: o atitudine calmă şi echilibrată, o prezenţă consistentă şi calmă şi o inimă blândă.

TOTUL DESPRE MAME: Am aflat că mindfulness este un instrument puternic şi extraordinar pentru a deveni mai conştient de propria persoană şi un propulsor al sinelui care scoate la suprafaţă ce e mai bun în oameni. Funcţionează singur sau ar trebui să fie acompaniat de alte lucruri?

Richard Joannides: Mindfulness combinat cu curricula IES (Invăţare Emoţională şi Socială) încorporează  toată inteligenţa şi abilităţile de care un copil are nevoie. Cuvântul original în limba pali pentru „mindfulness”, „sati” înseamnă să-ţi aminteşti sau să păstrezi în minte.  Deşi „mindfulness” ar putea fi văzut mai mult ca un suport pentru alte metode de a învăţa despre noi şi despre lume. In această călătorie, mindfulness se înţelege bine cu jocul, curiozitatea, atitudinea prietenoasă şi perseverenţa.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()