”România Educată„ și posibile schimbări în Educație: tezele unice, 33% din media de admitere la liceu

Administrația prezidențială a lansat miercuri, 5 decembrie, proiectul România Educată, care conține o serie de măsuri care, după dezbatere publică, ar putea fi incluse în Legea Educației Naționale. Ele vizează atât educația timpurie, cât și învățământul primar, gimnazial, liceal și universitar. Construirea de creșe, teze naționale care să conteze la admiterea la liceu și evaluarea pe bază de portofoliul elevului și curriculum interdisciplinar sunt câteva dintre posibilele schimbări.

În următoarele trei luni, toate propunerile venite de la Administrația prezidențială vor fi dezbătute cu guvernanți, foști miniștri, reprezentanți ai sindicatelor, ai școlilor, elevilor și profesorilor.

Conform proiectului, țintele propuse pentru anul 2030 sunt următoarele:

  • Cel puțin 30% dintre copiii de 0-3 ani să fie incluși în educația ante-preșcolară.
  • Cel puțin 95% dintre copiii de 3-5 ani să fie incluși în educația preșcolară.
  • Clasarea în primele 30 de state de pe mapamond, în cadrul testelor PISA.
  • Cel puțin 80% rata de promovare a testării de la finalul educației gimnaziale.
  • 75% rata de promovare a examenului de bacalaureat din totalul colectivității și
    organizarea de politici țintite spre reducerea numărului de instituții de învățământ cu rate de promovare mai mici de 50%.

Pentru dezvoltarea educației timpurii, proiectul prevede construirea de creșe suplimentare ”pentru a oferi tuturor copiilor șansa la o dezvoltare armonioasă din punct de vedere cognitiv, emoțional și social, dar și pentru a permite părinților să împace viața profesională cu viața de familie”. De asemenea, se impune o mai bună pregătire a educatorilor și puericultorilor, de nivel terțiar. ”Impactul pe care îl are calitatea educației timpurii va influența dezvoltarea copilului de-a lungul întregii sale vieți”, se arată în document.

Mai multe activități extra- curriculare

Documentul supus dezbaterii publice propune două scenarii de structurare a sistemului de
educație. Ambele scenarii au în comun tranziții mai flexibile între cicluri, opțiuni suplimentare pentru tinerii din învățământul profesional, dezvoltarea învățământului de tip dual și prevăd, totodată, un rol crescut al consilierilor și portofoliilor educaționale, care devin operaționale.
  • Educația timpurie este realizată de personal educațional cu studii terțiare, include servicii medicale și de triere bine organizate (de exemplu, vaccinarea obligatorie a copiilor este verificată), precum și servicii psihologice, de logopedie și educație parentală.
  • În învățământul primar, toate cadrele didactice au absolvit învățământul superior și beneficiază de formare continuă de calitate, fiind sprijinite în activitatea lor de un număr suficient de consilieri școlari, profesori de sprijin, mentori etc. În fiecare școală există personal medical. În procesul de evaluare sunt utilizate testările pe bază de calificative. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional, alături de alte mențiuni privind competențele dobândite în urma unor activități de educație non-formală sau informală. Odată cu învățământul secundar inferior se introduce notarea clasică. Materiile sunt predate de profesori de specialitate, absolvenți de studii superioare, cu o pregătire pedagogică extensivă. O parte a curriculumului are caracter interdisciplinar și există o gamă largă de activități extra- curriculare organizate sau facilitate de școli, pentru a fructifica dezvoltarea de interese diverse în rândul copiilor.
  • Învățământul secundar superior include trei rute distincte: teoretică, vocațională (profil militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic) și profesională. Cadrele didactice au absolvit învățământul terțiar și dețin o pregătire pedagogică și practică de specialitate. Suplimentar, cadrele didactice din învățământul profesional beneficiază de stagii de formare în economia reală. Atât ruta profesională, cât și cea vocațională se pot derula parțial la potențiali angajatori sau instituții relevante (de exemplu, pentru filiera vocațională: cluburi sportive, săli de concerte etc.). O mare parte dintre liceele profesionale au regim dual, în funcție de posibilitățile specifice fiecărei regiuni în parte.

Evaluarea elevilor

Conform Administrației prezidențiale, există există ”suspiciuni” că notele nu ar reflecta ceea ce știe un elev sau student. Elaborarea unor standarde și a unor descriptori corespunzători scalelor de notare utilizate în evaluarea elevilor și utilizarea lor pentru compararea rezultatelor școlare este necesară pentru creșterea încrederii societății în sistemul de notare din școli. Rezultatele evaluărilor trebuie folosite pentru a realiza intervenții remediale în școlile cu rezultate slabe, nu doar pentru a face rapoarte statistice nevalorificate. Fiecare copil ar trebui să beneficieze de un portofoliu educațional în care să fie incluse toate elementele de progres în spațiul academic și al dezvoltării pe toate dimensiunile relevante. Admiterea la liceu se face pe baza mediei aritmetice, formate din:
  • 33% media probelor de la examenul final
  • 33% media tezelor naționale din gimnaziu. Tezele vor fi, de fapt, aceleași pentru toți elevii, cu subiecte unice și testare simultană în toată țara.
  • 33% media generală în clasele V-VIII.

Monitorizarea absolvenților

Structura celui de-al doilea scenariu se bazează pe corelarea nivelurilor școlare cu etapele de dezvoltare a copilului (format 6+3+3, în loc de 5+4+4) și elimină criteriile de acces la
examene de tranziție precum bacalaureatul (orice elev se poate înscrie, indiferent de tipul studiilor secundare finalizate). Primul scenariu propune două tipuri de Bacalaureat (teoretic și aplicat), iar cel de-al doilea scenariu include și posibilitatea Bacalaureatului Internațional.
Tot cel de-al doilea scenariu propune, în cazul învățământului superior, organizarea de către stat a unui sistem de monitorizare a inserției absolvenților pe piața muncii, detaliat pe domenii și programe de studiu. Universitățile care organizează un număr ridicat de programe cu rată redusă de inserție pe piața muncii specifică domeniului de studiu pot fi penalizate în cazul în care nu realizează reforme curriculare, de relaționare cu angajatorii sau de structură a ofertei de programe.

Orice persoană care dorește să își exprime opiniile în legătură cu acest proiect, să facă propuneri sau să sesizeze lucruri incorecte, o poate face AICI.

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație