Odată cu anunțul Danei Nălbaru și al lui Dragoș Bucur privind opțiunea de a-și retrage fetița de la școală și a o educa acasă, s-a creat mare vâlvă în jurul conceptului de homeschooling.
Compania MKOR Consulting a realizat un studiu în perioada 9-22 septembrie 2016, sub forma unui interviu structurat online, la care au răspuns 1.700 de persoane, majoritatea fiind femei tinere, cu doi copii și cu studii superioare. Scopul a fost acela de a identifica percepția părinților asupra homeschoolingului.
Dintre cei intervievați, 8% au optat deja pentru această formă de educare a copiilor. Este vorba despre 105 familii, pentru 210 copii. 52% dintre respondenți s-au declarat dispuși să încerce această formă de educare a copiilor.
Părerea participanților la studiu despre această formă de educație este bună (41%) sau foarte bună (32%). 9% dintre ei au spus că au o părere proastă, iar 18% nu au încă o părere formată.
Părinții care au o opinie favorabilă au menționat următoarele motive:
- Copilul este liber să învețe ceea ce îi place, îl intereseză, îl face fericit și independent (64%)
- Copilul învață în ritm propriu și are un program flexibil (35%)
- Nu există stresul temelor, concurența nesănătoasă, sistemul de notare în sistemul tradițional (22%)
- Sistemul homeschooling este superior, eficient, adaptat, după metode moderne, oferind educație de calitate, acces la resurse și școli în străinătate (20%)
- Sistemul tradițional este ineficient, rigid, perimat, de slabă calitate (16%).
La polul opus, părinții care resping o astfel de educație susțin următoarele:
- Socializarea deficitară a copiilor (97%)
- Incapacitatea părinților de a înlocui profesorii/ școala (47%)
- Sistemul homeschooling este încă nereglementat (29%)
- Costuri ridicate percepute, prin limitarea accesului la muncă a unuia dintre părinți, precum și pentru activități diverse, materiale- suport etc.
- Metoda limitativă, care nu inspiră încredere (21%)
Școlile- umbrelă
Conform celor care au realizat studiul, Legea Educației menționează garantarea educației diferențiate, iar în România aceasta se poate realiza doar prin școli private și prin posibilitatea de a înscrie copilul la o școală în străinătate, acreditată în țara de origine, care are licență internațională pentru învățământ la distanță, online sau prin corespondență. Așa numitele ”școli- umbrelă” acceptă și elevi din alte țări, contra unei taxe anuale, oferind foaie matricolă și diplome la final de ciclu de învățământ. Părinții sunt astfel acoperiți din punct de vedere legal și academic, iar copilul poate fi oricând reintegrat în învățământul public sau privat, după o testAre a cunoștințelor.
Accesând studiul integral puteți vedea lista completă a școlilor- umbrelă care acceptă studenți internaționali și găsiți sfaturi privind modul în care să alegeți o astfel de școală. De asemenea, veți afla istoria acestui tip de educație, evoluția lui în lume și adaptarea la societatea românească. Studiul integral poate fi descărcat de AICI.
Dacă vrei să citești și alte articole despre acest subiect îți recomandăm:
- Familia Curcubet și homeschoolingul. Școlit acasă, fiul lor e student la o importantă universitate americană
- Dana Nălbaru și Dragoș Bucur și-au retras fetița de la școală. Din acest an, ea va face homeschooling
