Teme pentru acasă la clase mici, pierdere de vreme și de energie. Iată cu ce ar trebui înlocuite!

Din teama că elevii nu vor face față provocărilor școlii, dascălii îi bombardează de la cele mai mici vârste cu teme pentru acasă. Cât sunt însă de eficiente? Oare joaca nu le-ar aduce mai multe beneficii?

Jessica Smock, expert în educație, afirmă pe parent.com că, atunci când a început doctoratul în acest domeniu a avut acces la studii care demonstrau că tema pentru acasă nu ajută copiii mici. Nu numai că aceasta nu a îmbunătățit rezultatele elevilor din clasele elementare, dar chiar le-a dăunat, atât din punct de vedere academic, cât și al sănătății.

”Nu există nicio dovadă că tema pentru acasă îmbunătățește performanțele academice ale elevilor din clasele primare”, susține și Harris Cooper, un cercetător care a studiat câteva decenii efectele temelor asupra copiilor.

Atunci când copiii ei au trecut prin creșă, grădiniță și școală, Jessica a descoperit „la prima mână” cât de obosiți și de copleșiți sunt după o zi de activități școlare și extra-școlare. După câteva ore în care au fost implicați în activități dirijate de adulți, mințile și trupurile lor au nevoie de un alt soi de experiențe. Mai mult, nu numai că tema pentru acasă nu are beneficii din punct de vedere academic, dar le fură din timpul alocat jocurilor, al dezvoltării personale și al activităților care-i ajută să se transforme în adulți fericiți.

Ca să aflați mai multe despre acest subiect, vă recomandăm să citiți și cartea MITUL TEMEI PENTRU ACASA, de Alfie Kohn

Acestea fiind spuse, ce ar fi mai potrivit să facă un copil în timpul liber dintre orele de școală și culcare? Iată câteva sugestii:

  1. Să sară coarda. Psihologul David Elkin crede că joaca e mai necesară ca niciodată în această perioadă a vieții, pentru că lipsesc inhibițiile. „Prin joc, copiii au posibilitatea de a experimenta și învăța lucruri noi, care îi vor ajuta să-și dezvolte abilitățile sociale, emoționale și intelectuale”.
  2. Să stea de vorbă cu părinții. Jessica spune că multe dintre cunoștințele sale se plâng de faptul că lucrul la tema pentru acasă le afectează negativ relația cu copiii. În loc să-i bată la cap să-și facă temele pe care sunt prea mici ca să le facă singuri, părinții ar trebui să-și petreacă mai mult timp cu micuții, discutând despre modul în care a decurs ziua fiecăruia. De fapt, conversație este modul ideal pentru copiii mici să învețe cuvinte și să-și dezvolte empatia.
  3. Să doarmă. Există studii care confirmă faptul că între 25 și 30% dintre copii nu dorm suficient. Lipsa somnului poate crea probleme, printre care lipsa de atenție, tulburări comportamentale, greutate în asimilarea cunoștințelor, iritabilitate și chiar pierdere în greutate. S-a demonstrat că, de cele mai multe ori, sunt de ajuns doar 20 de minute de somn în plus ca micuțul să se simtă revigorat.
  4. Să citească singur. Cei mai mulți adulți știu că un obicei frumos ca cititul e important pentru rezultate școlare bune. Tema pentru acasă poate interfera cu timpul pe care copilul l-ar petrece citind și descoperind lumi noi.
  5. Să asculte o poveste. Studiile arată că micuții cărora li se citește cu voce tare au rezultate mai bune la școală și un vocabular mai dezvoltat.
  6. Să rezolve un puzzle. Atunci când se poate juca fără implicarea adulților, micuțul capătă încredere în el și este mult mai relaxat.
  7. Să se dea cu sania pe derdeluș. Jocurile care implică o doză de risc (cățăratul în pomi, spre exemplu) sunt bune pentru copii. Aceștia simt nevoie să-și testeze limitele, să-și asume riscuri și să se adapteze mediului în care trăiesc. Cercetătorii afirmă că jocurile riscante, întâlnite în toate culturile și la toate mamiferele, au rolul de a pregăti copilul pentru viața de adult.
  8. Să se joace cu noroi. Un alt tip de joacă, cea senzorială, e la fel de importantă pentru dezvoltarea micuțului. Atunci când frământă lut sau plastilină, își stimulează simțurile.
  9. Să se joace în nisip cu un prieten. Joaca alături de o altă persoană e mult mai ușoară când copiii sunt foarte mici și-i ajută să-și dezvolte abilități de socializare.
  10. Să ajute la pregătirea cinei. Cei care învață despre alimente și cum se prepară acestea, pot face alegeri înțelepte în viață în ceea ce privește nutriția.
  11. Să plimbe câinele. Copiii care participă la îngrijirea animalului familiei sunt mai puțin anxioși, mai puțin predispuși la alergii sau astm și sunt mult mai activi.
  12. Să lucreze în grădină. Copiii care-și petrec timpul în grădină au rezultate mai bune la științe pentru că sunt implicați în mod direct în creșterea plantelor.
  13. Să cânte la un instrument. Conform unui studiu, micuții care iau parte la activități muzicale – cântă la un instrument sau în cor – pot dezvolta înclinații artistice.
  14. Să-și petreacă timpul cu bunici. Încurajarea relațiilor între generații este benefică pentru copil. El poate descoperi cum gestionează anumite situații adultul care-l iubește, cum creează și negociază reguli și cum duce mai departe tradițiile de familie.
  15. Să ia parte la proiectele comunității. Copiii care fac voluntariat devin mai recunoscători, empatici și mai conectați la comunitatea din care fac parte.
  16. Să picteze. Pentru cei care au probleme în exprimarea sentimentelor, desenul poate fi o modalitate de a se relaxa și comunica.
  17. Să facă un experiment științific. Prin natura lor, copiii sunt curioși și vor să afle mereu lucruri noi. Experimentele științifice în afara clasei îl poate ajuta să învețe mai ușor anumite lucruri.
  18. Să interpreteze roluri. Atunci când pretind că sunt super-eroi sau vorbesc cu jucăriile de pluș, copiii învață despre rolurile în societate, pregătindu-și scena pentru mai târziu.
  19. Să se „lupte” cu frații. Tăvălelile între frați nu sunt același lucru cu jocurile agresive. Copiii trebuie să ia decizii, să anticipeze mișcările celuilalt, să se opună sau să cedeze. Dacă la toate astea se mai adaugă și endorfinele, atunci toată lumea are de câștigat.
  20. Să-și facă ordine în cameră. Atunci când își petrec toată după-amiază cu tema pentru acasă, micuții nu mai au timp să facă ordine în camera lor sau să ajute la treburile casei. Marty Rossman, cercetător la Universitatea din Minnesota, a descoperit că cel mai bun dispozitiv de predicție în ceea ce privește viitorul succes al unui copil este modul în care-și îndeplinește sarcinile în casă.
  21. Să scrie o poveste. Scriind o povestioară, copilul își poate exprima sentimentele, folosi imaginația și pune în practică abilitățile căpătate.
  22. Să-și piardă atenția. Orice copil are nevoie de timp de joacă, timp pentru el și timp pentru familie. Timpul pentru el este atunci când i se permite să… nu facă nimic. Să asculte muzică sau pur și simplu să se zgâiască la pereți. Aceste momente îi permit să reflecteze, să se odihnească și să-și reîncarce bateriile.
  23. Să mediteze. Toată lumea are de câștigat de pe urma meditației. S-a demonstrat fără urmă de îndoială că starea de atenție susținută și meditația îmbunătățesc comportamentul și atenția și reduc impulsivitatea.
  24. Să facă un colaj. Jocul constructiv (ridicarea unui fort sau asamblarea unui om de zăpadă) învață copilul cum să folosească unelte sau materiale. Jocul constructiv are un rol important în dezvoltarea abilităților de comunicare, matematice și socio-emoționale.
  25. Să asculte muzică clasică. Un studiu arată că muzica clasică ajută copilul să-și dezvolte capacitatea de concentrare, devenind astfel mai disciplinat.
  26. Să învețe să tricoteze. Tricotatul, cusutul sau croșetatul ajută la dezvoltarea mișcărilor de finețe, îmbunătățește coordonarea și dezvoltă atenția.
  27. Să facă poze. „Fotografia îl ajută pe copil să dezvolte propria viziune față de familie, prieteni și comunitate”, susține un fotograf profesionist canadian care le predă cursuri copiilor.
  28. Să meargă cu bicicleta. Copiii care sunt activi din punct de vedere fizic au inimile, plămânii și oasele mai puternice, motiv pentru care sunt mai puțin predispuși la cancer sau la obezitate.
  29. Să asculte o poveste lungă înainte de culcare. Bebelușii, copiii și chiar și adulții dorm mai bine atunci când au o rutină înainte de culcare. E posibil ca micuții care nu o au să prezinte în timp tulburări comportamentale, să fie hiperactivi sau să aibă probleme emoționale.

Copiii noștri merită șansa de a-și petrece timpul liber așa cum știu ei mai bine: să fie lăsați să fie… copii.

Citește și ”Mitul temei pentru acasă”, de Alfie Kohn! Într-un sistem de învățământ în care aproape toate practicile au un discret parfum de absurd, lectura acestei cărți e un exercițiu de gândire critică aproape revoluționar. Detalii AICI.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație