Mușcătura de căpușă și boala Lyme la copii. Cum scădeți riscurile

boala lyme la copii
Pentru a începe tratamentul cu antibiotice după mușcătura de căpușă, trebuie întrunite câteva condiții, printe care căpușa să fie atașată de cel puțin 36 de ore

Boala Lyme la copii. Ieșirile în mijlocul naturii au devenit momente de stres pentru părinții terifiați de mușcăturile de căpușe. Și pe bună dreptate, având în vedere numărul tot mai mare de persoane care se prezintă la medic după ce au fost înțepați de căpușe, speriați de bolile pe care acestea le-ar putea transmite. Vestea bună este că puțini dintre cei mușcați de căpușe ajung să facă boala Lyme. Există însă un reguli de acțiune pe care trebuie să le știe orice părinte. 

Numai la Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș” din București sunt înregistrați anual în jur de 4.000 de pacienți mușcați de căpușe, jumătate fiind copii. Boala Lyme reprezintă principalul pericol, dar căpușele pot transmite și alte boli infecțioase (febra butonoasă, tularemia, febra recurentă, erlichioza). De altfel, Ministerul Sănătății a anunțat că unitățile de primiri urgențe vor primi un protocol post mușcătură de căpușă. Acesta explică modalitatea de îndepărtare/extragere completă a căpușei, la nevoie, chirurgical, de curățare a zonei, dar și profilaxia cu antibiotic.

Dar ce trebuie să facem atunci când găsim atașată pe pielea copilului o căpușă? Care sunt riscurile la care a fost expus copilul? Cum se manifestă boala Lyme în cazul copiilor și cum îi putem proteja de mușcăturile de căpușă, vă explicăm mai jos.

Boala Lyme la copii. Nu toate căpușele o transmit

Lyme este o boală infecțioasă produsă de o bacterie (Borrelia Burgdorferi), transmisă omului și animalelor prin mușcătura de căpușă. Boala este însă destul de rar întâlnită, dar complicațiile acesteia pot fi foarte grave. Căpușele sunt artropode înrudite cu păianjenii, active mai ales în sezonul cald (din martie până în octombrie). Există numeroase tipuri de căpușe, dar nu toate sunt purtătoare ale bacteriei Borrelia Burgdorferi, ci doar cele denumite capușe cu “picioare negre”. Ele se prind de pielea omului sau animalelor pentru a putea suge sângele cu care se hrănesc. Aceste căpușe diferă însă de cele specifice animalelor (câini, cai, pisici) prin faptul că sunt mai mici și nu prezintă pete sau urme de culoare albă.

Care sunt simptomele bolii Lyme?

Lyme mai este supranumita și “boala cu 1000 de fețe” deoarece, afectând întregul organism, simptomele ei mimează foarte bine simptomele altor boli. De asemenea, reacția individuală față de agentul patogen este foarte diferită de la om la om.

Boala a fost descrisă prima dată în 1975, la copiii care păreau afectați de artrită reumatoidă, forma juvenilă. Aceștia însă prezentau o manifestare cutanată aparte, înainte de apariția simptomatologiei articulare, şi anume eritemul migrator.

Așa arată eritemul migrator

În majoritatea cazurilor, primul simptom este o erupție cutanată în zona mușcăturii – eritemul migrator. Din cauza faptului că, înainte de a înțepa, căpușa secretă o substanță anestezică, majoritatea oamenilor nu știu că au fost mușcați. Erupția cutanată apare de obicei după 7-10 zile, dar această perioadă se poate prelungi până la 30 de zile. Nu toate persoanele dezvoltă însă acest eritem, atrage atenția dr. Phillip J.Baker, director executiv al Asociației Americane pentru Boala Lyme.

Unele persoane prezintă simptome asemănătoare gripei (febră, dureri de cap, oboseală, redoare de ceafă, dureri musculare, dureri articulare). Simptomele se pot manifesta cu intermitență timp de mai multe luni.

Așadar, infectarea se produce prin înțepătura, dar căpușa trebuie să stea atașată de piele mai multe ore. Experții Centrului American pentru Prevenția Bolilor Transmisibile spun că o căpușă trebuie să stea între 36 și 48 de ore pentru a transmite boala Lyme. Boala nu se transmite de la om la om.

Boala Lyme la copii. Ce trebuie făcut dacă găsiți o căpușă pe pielea copilului?

Dacă găsiți pe pielea copilului o căpușă, în primul rând nu o atingeți cu mâna goală. Dar trebuie să o îndepărtați cât mai repede posibil. Puteți folosi o pensetă, pentru a o apuca de cap, cât mai aproape de piele. Trageți încet și ferm. Nu răsuciți și nu rupeți căpușa deoarece capul și cleștii ei rămân fixați în piele. Nu striviți căpușa, pentru a evita împroșcarea cu conținutul acesteia în ochi, pe alte mucoase și pe piele, ceea ce ar crește riscul de infecție.

Medicul pediatru Mihai Craiu atrage atenția că “procesul de agresiune asupra căpușei va duce la eliberarea unor fluide, la nivelul hipostomului (piesa bucală a căpușei)”. Acestea vor putea infecta cu Borellia copilul mușcat. De aceea, evitați aplicarea de alcool sau alți solvenți organici pe căpușă, strângerea ei cu instrumente nepotrivite sau mișcări de rotire repetate cu o pensă inadecvată sau arderea căpușei.

Metode noi de scoatere a căpușei

Dr. Mihai Craiu recomandă metoda înghețării căpușei, în acest caz reducem riscul de rupere și pe cel de eliminare de bacterii prin saliva căpușei. “O căpușă înghețată brusc este rigidă ca un spin înfipt în piele. Va fi mai ușor de scos. Și nu va elimina salivă cu bacterii în pielea copilului”, spune medicul. Aici puteți vedea demonstrația făcută de dr. Craiu, pe Spitalul Virtual pentru Copii.

Spălați locul mușcăturii cu apă și săpun și aplicați o soluție dezinfectantă (betadină sau alcool medicinal). Indiferent dacă ați scos sau nu căpușa, contactați medicul de familie sau prezentaţi-vă imediat pentru consult la specialistul de boli infecțioase.

Dacă nu v-ați prezentat imediat la medic, iar la locul mușcăturii apare, chiar și după câteva săptămâni, o zonă roșie prezentarea la specialistul în boli infecțioase este urgentă. Acesta va stabili conduita terapeutică pentru fiecare caz în parte.

Boala Lyme la copii. Administrăm sau nu profilactic antibiotice?

Dr. Mihai Craiu spune că profilaxia se administrează dacă sunt întrunite următoarele condiții:
1. Mușcătura este produsă de o căpușă identificata ca fiind nimfă sau adult de Ixodes scapularis.
2. Căpușa este atașată de cel puțin 36 ore – Când nu se știe exact, estimarea timpului de atașare poate fi făcută și prin evaluarea gradului de umflare cu sânge al corpului căpușei.
3. Profilaxia poate fi începută în primele 72 ore de la îndepărtarea căpușei.
4. Proporția de căpușe infectate cu spirochete din clasa Borellia este egală sau mai mare de 20% în zona de unde provine căpușă respectivă.
5. Profilaxia cu Doxiciclină nu se recomandă copiilor cu vârsta sub 8 ani, gravidelor sau femeilor care alăptează.

Urmărind aceste imagini, se poate estima cât timp a stat atasaștă căpușa

La pacienții care întrunesc aceste criterii, este dovedită eficacitatea unei doze unice de 200 mg Doxiciclină – acest tratament a fost eficace în 87% din cazuri. „Această doză este administrată pacienților începând de la vârsta de 12 ani. La copiii doza este de 4.4 mg/kg până la maximum 200 mg, conform Academiei Americane de Pediatrie. Din păcate nu există studii pediatrice, cele mai multe date fiind extrapolate de la adult”, spune dr. Craiu.

Pentru copiii mai mici de 8 ani, la care este contraindică Doxiciclină, există recomandarea de utilizare a Amoxicilinei. Totuși, studiile mai vechi, efectuate la adulți, aduc rezultate contradictorii referitoare la amoxicilina, iar IDSA (Infectious Diseases Society of America) nu recomandă utilizarea altui medicament decât Doxiciclina în profilaxia pentru mușcătura de căpușă.

Boala Lyme trebuie tratată cu antibiotice

Boala Lyme se tratează însă cu antibiotice. Dacă diagnosticul și tratamentul se fac la timp, vindecarea este asigurată. În cazul în care copilul a fost mușcat de o căpușă, iar aceasta nu a fost extrasă la timp, medicul va indica realizarea unor teste de sânge. Acestea însă se pot face după minim o lună de la mușcătură. În mod normal, sunt necesare minimum 4-5 săptămâni pentru ca anticorpii care luptă împotriva Bolii Lyme să apară în sânge. De aceea, un test făcut imediat după mușcătura de căpușă va ieși negativ. Totuși, medicul va prescrie un tratament dacă pacientul va avea semne ale bolii Lyme (precum apariția eritemului migrator), fără a mai aștepta rezultatele testelor de sânge.

În lipsa tratamentului, simptomatologia se agravează și pot aparea tulburări neurologice (amorțeli, înțepături și furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor, capului, mergând până la paralizii – inclusiv paralizie facială), tulburări cardiace, precum și afectare psihica (depresie, anxietate, atacuri de panică, tulburări emoționale, etc.)

Cum putem reduce riscul de îmbolnăvire?

Deși riscul nu poate fi eliminat în totalitate, există totuși anumite măsuri pe care le puteți lua:

– Evitați zonele cu densități mari de căpușe. În România sunt cunoscute anumite zone endemice, cum ar fi județele Cluj, Alba, Sibiu, dar nu este exclusă posibilitatea de a exista și în alte regiuni. Locurile favorite de dezvoltare a căpușelor sunt regiunile umede și împădurite, unde razele soarelui sunt blânde, iar apa de ploaie și roua persistă mai multă vreme. De asemenea, pot trăi și în zonele urbane, în parcuri și chiar în curțile și grădinile proprii. Dacă afară este cald și uscat, căpușele se ascund în pământ sau sub vegetație.
– În cazul excursiilor se recomandă îmbrăcăminte adecvată. Îmbrăcați copiii cu haine deschise la culoare, pentru a putea observa prezența căpușelor (care sunt în general închise la culoare). Sunt recomandate cămăși/tricouri/pulovere cu mâneci lungi, șosete și încălțăminte fără perforații, care să acopere complet picioarele, pantaloni lungi strînși peste încălțăminte.
– După excursie, se recomandă duș sau baie generală și verificarea întregii suprafețe a corpului, pentru depistarea prezenței căpușelor. Verificați următoarele zone: spatele genunchilor, subraț, între degetele de la mâini și picioare, buric, după urechi, pe ceafă, gât, păr. Verificați și hainele, bagajele, animalele de companie care v-au însoțit.

Reguli de prevenție în gospodării

Animalele de companie – câini, pisici, trebuie verificate permanent de căpușe. Dacă găsiți căpuşe, adresați-vă medicului veterinar și nu le aplicați insecticide din proprie inițiativă.
Tundeți iarba din curte și grădină frecvent, evitați depozitarea de mobilă veche, gunoi și obiecte de lemn aproape de casă, deoarece acestea sunt locuri unde se ascund și pot supraviețui căpușele. Depozitați lemnele de foc în locuri unde se păstrează uscate.
– Utilizați repelenți pe baza de DEET. Urmați întocmai instrucțiunile de folosire și nu utilizați la gravide și copiii mai mici de 6 luni.

 

 

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()