Înţelepciunea orientală: 12 proverbe și-o poveste cu tâlc

Înțelepciunea orientală reprezintă o sursă de inspirație pentru întreaga lume.

Înţelepciunea orientală – este una dintre cele mai apreciate pentru că din ea s-au desprins numeroase lecţii simple, dar extrem de utile în viaţă. Citeşte proverbele orientale şi gândeşte-te profund la adevărul ce se desprinde din acestea. Iar la final găseți o poveste cu tâlc, al cărei mister te invităm să-l dezlegi!

Înțelepciunea orientală în proverbe

  • Crede ceea ce vezi şi lasă deoparte ceea ce auzi.
  • Nu tăia copacul care îţi oferă umbră.
  • Poţi uita cu cine ai râs, însă nu vei uita niciodată cu cine ai plâns.
  • Obiceiurile vechi nu trebuie aruncate pe fereastră dintr-o dată, ci însoţite până la uşă precum un oaspete amabil.
  • Sunt o mie de feluri de a pierde o zi, însă niciunul de a o întoarce înapoi.
  • Cel care minte pentru tine va minţi şi în ceea ce te priveşte.

 

  • Dacă nu ştii încotro mergi, uită-te înapoi de unde ai venit.
  • Înţelepciunea este alcătuită din 10 părţi: 9 părţi tăcere şi o parte câteva cuvinte.
  • Când eşti mulţumit să fii pur şi simplu tu însuţi şi să nu te compari cu ceilalţi, toţi te vor respecta.
  • Dacă îi dai cuiva un peste, se hrăneşte o singură dată, dacă însă îl înveţi să pescuiască, se va putea hrăni mereu.
  • Dacă îţi iubeşti mama, atunci nu o supăra pe a mea.

 

O poveste cu tâlc din înțelepciunea orientală

Trăia demult un înțelept pe nume Hasen Said, despre care mersese vestea în toată lumea. Oamenii îl numeau înțeleptul-între-înțelepți. Și cum pornise el prin lume, ajunse într-o bună zi la curtea unui sultan, unde fu primit cu toată cinstea ce i se cuvenea.

Sultanul îl ospătă, îl găzdui, iar într-una din zile îi spuse:
– Treburile țării le conduc având lângă mine întotdeauna Sfatul Înțelepților. În Sfatul acesta am ales 12 oameni, despre care se spune c-ar fi cei mai luminați la minte din întreaga Țară. Totuși, prea-înteleptule Hasen, n-ai putea să pui tu Sfatul la o asemenea încercare pe care s-o poată dezlega numai dacă fiecare va dovedi o înțelepciune demnă de încrederea pe care le-am acordat-o?

Poveștile din înțelepciunea orientală sunt un exemplu de dreaptă judecată.

Hasen Said se gândi puțin și rosti:
– Bine, adună-ți Sfatul.
Când întregul sfat al înțeleptilor se strânse în sala tronului, Hasen li se adresă astfel:
– O, înțeleptilor, stăpânul nostru, Sultanul, v-a adunat aici ca să arătați întreaga strălucire a minții voastre prea luminate. Slugile au pus în fata voastră câte o cutie. Toate cutiile sunt la fel. În săculețul acesta am douăsprezece pietre pretioase: unele sunt rubine, altele smaralde. Eu o să vă rog ca fiecare dintre voi, pe rând, să iasă o clipă din sală, iar în absența lui o să-i pun în cutie fie un rubin, fie un smarald.

Și Hasen Said îl invită pe primul dintre întelepți să părăsească sala. Lui îi puse un rubin. Următorilor doi le puse câte un smarald. Astfel ieșiră și apoi intrară la loc toti înțelepții, iar pietrele cele scumpe fură puse, una câte una, în cutii. Când reveni în sală ultimul întelept, Hasen le spuse:
– Fiecare dintre voi a văzut ce fel de piatră am pus în cutia celorlalți, dar niciunul nu știe ce se află în cutia lui. Dacă voi sunteti cu adevărat întelepți, dacă ochii și memoria nu vă înșeală, nimic nu vă va împiedica să îndepliniți rugămintea mea: toți cei în a căror cutii li s-a pus câte un smarald, să ia cutiile și să le pună la picioarele sultanului.

Așa grăi înțeleptul-între-întelepți, totuși cei cărora li se adresase rămăseseră nemișcați la locurile lor. Sultanul se făcu roșu de mânie și dădu poruncă să fie izgoniti din palat toți cei ce făceau parte din Sfatul înteleptilor, dar Hase, îl opri:
– Nu te pripi Măria Ta. Și eu as fi făcut întocmai ca ei.
Peste 10 minute Hasen li se adresă din nou întelepților:
– Cel ce are în cutia lui un smarald, să aducă cutia cu prețioasa piatră la picioarele sultanului!

Aceeași liniște, nimeni nu făcu nici măcar un gest. Hasen Said repetă invitația la fiecare zece minute, iar când se împlini un ceas de la prima rugăminte, o parte dintre întelepți se ridică și aduse cutiile sultanului. Acesta le deschise – înăuntrul lor, numai smaralde. Ceru să vadă și cutiile celor ce rămăseseră la locurile lor. Toți aveau numai rubine. Și trebuie să mai spunem că în tot acest ceas, nici unul dintre întelepți nu scoase o vorbă, nu întrebă nimic, nu schiță un gest.

– O, Măria Ta, zise Hasen după ce încheie încercarea, poți fi mândru: în Sfatul tău stau numai oameni care merită să poarte titlu de înțelept.

Și luându-și rămas bun de la toți, plecă pe drumul său.
Povestea se termină aici. Voi o puteți continua, arătând câte smaralde a pus Hasan Said în cutiile înțelepților și cum au ghicit fiecare dintre aceștia ce piatră se află în fața lui.

Dezlegarea misterului poveștii orientale

Nu întâmplător Hasen Said a fost nevoit să pună de mai multe ori întrebarea. De câte ori? Dacă între prima și ultima întrebare s-a scurs un ceas, iar el s-a adresat Sfatului la fiecare 10 minute, înseamnă ca a rostit întrebarea de 7 ori. Și tot asa; nu întâmplator aceștia au așteptat să pună el cele 7 întrebări până s-au hotărât să-și ducă fiecare cutia. Acum, să vedem, cum au judecat cei 12 înțelepți. Pe parcurs au fost mai multe variante:

  1. Dacă ar fi fost un singur smarald? Problema s-ar rezolva dacă cei în cauză știau că există cel puțin un smarald. Atunci cel căruia i se nimerea piatra, ar ști că toți ceilalți au numai rubine și ar lua cutia spre a o duce sultanului.

2. Dar dacă printre cele 12 pietre prețioase erau 2 smaralde? În acest caz, înțelepții judecau astfel: „Eu știu ca în cutia unuia se află un smarald. Deci au fost puse unul, cel mult două. Dacă ar fi fost doar un smarald, cel ce îl are ar păși înainte. Dar la prima întrebare n-a iesit. De ce? Pentru ca a văzut că la mine – deci, ca și la mine! – se află o asemenea piatră și consideră că eu trebuia să dau curs primei întrebări. Înseamnă că avem amândoi câte un smarald. „La a doua întrebare, ambii întelepți s-ar îndrepta către sultan.

3. Să presupunem ca au fost 4 smaralde. Atunci fiecare dintre respectivii întelepți știa că au fost cel puțin 3 smaralde și de aceea așteapta a treia întrebare. Dacă nu s-au ridicat cei trei, înseamnă că a mai fost și un al patrulea smarald și dupa a treia întrebare s-ar ridica 4 înțelepți.

Și așa mai departe. Știm însă că posesorii smaraldelor s-au ridicat după a șaptea întrebare. Deci, în cutiile înțelepților Hasen Said pusese 7 smaralde.

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()