Succesul nu este totul în viață, dar orice părinte își dorește reușita pentru copilul său. Află câteva sfaturi antreprenoriale pe care părinții ar trebui să le insufle copiilor lor.
Am auzit de-atâtea ori că banii n-aduc fericirea. Dar o întrețin, spun cei mai realiști dintre noi. Am mai auzit și că dragostea trece prin stomac. Poate că în anii euforici ai copilăriei și ai tinereți, tinzi să ignori aceste adevăruri sau să-ți râzi de ele. Dar vine și vremea în care nu mai ești singurul de care trebuie să ai grijă. Ai un partener de viață, un copil sau mai mulți, o ipotecă și multe rate. Așa că, oricât de sănătos ar fi sfatul părintesc potrivit căruia copilul trebuie îndrumat să-și urmeze pasiunile, acesta trebuie să vină la pachet și cu câteva modalități prin care pasiunea să devină profitabilă. Căci ce poate fi mai minunat decât să faci ce-ți place și s-o faci pe bani cât mai mulți? Dacă și tu îți dorești asta pentru copilul tău, iată cum îl poți ajuta să-și pună visul în aplicare în cel mai eficient mod cu putință. Și de unde să începeți:
Citește și: Oana Moraru: “Nu cred în nota 10!”
De la educație
O educație care se bazează pe o fundație solidă, dar și o experiență de viață vastă încă din primii ani sunt esențiale pentru ca cel mic să-și dea seama cât mai curând pe ce drum își dorește s-o apuce. Așa că oferă-i posibilitatea să exploreze lumea înconjurătoare, să încerce din toate câte puțin și să se oprească la ceea ce-i place cu adevărat. Du-l la cât mai multe sporturi (nu la toate, deodată, ci pe rând) și încurajează-i latura creativă și pe cea artistică. Nu uita să-l întrebi și pe el ce-și dorește – unii copii știu de foarte devreme ce vor de la viață. S-ar putea să te trezești și cu refuzuri – nu insista, lasă-l să descopere lumea în ritmul lui.
De la o etică a muncii
Succesul (constant și pe o perioadă nedeterminată) se poate obține numai dacă muncești din greu. Altfel, dacă îl dobândești, el va fi efemer. Copiii trebuie să înțeleagă încă de mici că așa stau lucrurile, fără excepție și că există o legătură puternică între munca asiduă și rezultatele de excepție. Dar cum poate înțelege un copil un adevăr atât de abstract pentru ei? Simplu! Dacă face un sport, va pricepe că pentru perfeomanță, trebuie să se străduiască mai mult, să renunțe la o parte din timpul său liber și din lucrurile care îi fac plăcere. Performanța cere sacrificii, însă cel mic va fi dispus să le facă dacă pasiunea lui nu este una trecătoare. Odată cu rezultatele concrete, va apărea și motivația de a merge mai departe și tot mai sus.
De la perseverență
Să uităm de Silicon Valley și de succesul dobândit peste noapte! Sunt doar câteva cazuri fericite, deloc relevante pentru restul lumii care trebuie să muncească din greu pentru a vedea rezultate. Copilul tău trebuie să înțeleagă: calea spre succes este pavată cu obstacole, poate și eșecuri, însă toate acestea fac parte din viață, din regulile jocului, și nu sunt lucruri de care trebuie să se rușineze sau care să-l împiedice să-și atingă țelul – dimpotrivă, îl vor căli și îl vor învăța cum să le ocoloească data viitoare.
De la scop
Ei bine, am hotărât din capul locului că nu-i vom inspira copilului ideea că un atreprenor de succes este acela al cărui scop principal este de a se îmbogăți tot mai mult. Atunci, care să fie scopul suprem? Fără doar și poate, acela de a adăuga valoare lumii, de a schimba în bine viețile oamenilor prin exemplul pozitiv și prin munca pe care o depune. Succesul personal nu-i va aduce nicio satisfacție mai târziu, copilului tău, devenit acum adult, dacă nu va face lumea un pic mai bună prin activitatea pe care și-a ales-o. Dacă îi insufli aceste idealuri, îi va fi mai ușor să treacă peste hopuri, când acestea vor apărea. Să zicem că puștiului tău îi place să creeze aplicații. Întrebarea trebuie să fie: cum va ajuta aplicația ta la îmbunătățirea calității vieții de zi cu zi a oamenilor? Nu sună pompos, ci doar… uman.
De la pasiune
Niciun fel de activitate din copilărie nu va genera succes antreprenorial mai târziu, în viață, dacă nu va fi făcută cu pasiune, din convingere. Îmi amintesc de cele două zile groaznice de pe vremea când eram o copilă cu talente multiple, care avusese neșansa să se nască în Giurgiu, un orășel secat de activități după anii ’90. Când tata a vrut să mă ducă la tenis, pentru că asta îmi doream să fac, la clubul sportiv din oraș mi s-a propus să fac… popice. Când am vrut să iau lecții de pian, profesorii de la clubul de muzică mi-au spus că nu oferă decât cursuri de vioară. Oamenii mari trebuie să înțeleagă că alternativele nu sunt întotdeauna o soluție. Lasă copilul să-și urmeze drumul și nu-i oferi mere când el îți spune că are poftă de pere. Oricât de parfumate ți s-ar părea ție, mirosul lor este irelevant pentru copil. Însă, dacă va fi suficient de norocos încât să-și găsească pasiunea și s-o urmeze, forța lui va fi de neoprit.
