Când ”nu” înseamnă ”nu” sau cum vorbim cu copiii despre consimțământ

Ileana Mirescu

Să vorbim despre ce înseamnă consimțământ. Tu știi ce înseamnă? Ai auzit vreodată că fetele când spun ”nu” vor să zică de fapt ”da”? Atunci haide să învățăm împreună ce înseamnă consimțământul și cum le putem explica și copiilor despre el.

Consimțământul – explică-l devreme și nu îl încălca

Psihologii cu experienţă sunt asaltați de părinţi care le cer sfaturi despre cum să îi înveţe pe copii ce este consimţământul.

Despre consimțământ părinţii ar trebui să le vorbească copiilor începând cu vârsta de 1 an şi să nu se oprească nici după ce copiii merg la facultate.

Iată câteva recomandări pentru părinţi:

Consimțământul pentru copiii de 5 ani

Învăţaţi copilul să ceară voie înainte de a îmbrăţisa un prieten. Nu uitați să îi spuneți că și lui va trebuie să i se ceară consimțământul pentru a fi atins, chiar și cu dragoste. Mătușa, bunicul sau oricine altcineva e bine să se oprească dacă un copil va cere asta. ”Nu” înseamnă ”nu” și așa trebuie să rămână când vine vorba de corpul cuiva. Cât despre prieteni, dacă cineva nu ne respectă dorința de a nu fi atinși atunci ei nu merită să fie prietenii noștri.

La cinci ani entuziasmul și emoțiile sunt mari de tot. Așa că e bine să ne oprim cu blândețe asupra unor momente importante care să îl învețe pe copil să fie atent la cei din jur. ”Ce crezi că a simțit X când l-ai lovit?” ”Cum crezi tu că a fost pentru el?” Empatia se educă.

Învăţaţi-l pe copil să îi ajute pe cei aflaţi la necaz şi să alerteze adulţii când are nevoie de ajutor. E important să fie atenţi la ce se întâmplă în jurul lor.

De corpul nostru avem grijă singuri

Încurajaţi copiii să se spele singuri, mai ales în parţile intime. Părinţii pot ajuta desigur, doar în măsura în care copilul o cere. Începând cu doi ani daţi copilului ocazia să răspundă cu „da” sau ”nu” și să facă alegeri pentru sine. Nu, nu e vorba să îl lăsați să decidă la ce facultate va merge și nici dacă aleargă liber pe strada circulată din fața casei. Dar poate alege cu ce se îmbracă, ce mănâncă și pe ce drum vrea să ajungă astăzi în parc. Dar și mai important e să poată alege cu cine se joacă și pe cine lasă să îl atingă. Învățarea consimțământului este un proces. Iar noi, părinții, trebuie să fim modelul principal.

Despre consimțământ cu preadolescenții

Copiii cresc repede se spune. Atât de repede încât devin rapid preadolescenți și apoi dintr-o dată adolescenți. Așa că atunci când credem că vom avea liniște o luăm de la capăt. Învăţaţi-i că e grozav că vor trece prin schimbări fizice, chiar dacă uneori sunt confuzi din cauza asta. Trebuie să vorbiţi cu ei despre subiecte sensibile cum ar fi pilozitatea sau menstruaţia. Discuția trebuie să fie una deschisă, fără ocolișuri.

Ascultați-i și pe ei. Așa puteți înțelege ce informații au deja. Încurajaţi-i să vorbească despre ce le place şi despre ce nu le place. Îţi place să fii gâdilat şi nu îţi place să te necăjească vreun copil? Reamintiţi-le că schimbările prin care ttrec sunt naturale. Pentru a îi învăța despre consimțământ spuneți-le cum să folosească cuvinte de siguranţă în joc pe care să le negocieze cu prietenii şi care să oprească jocul. Exersați cu ei acasă. Ne gâdilăm până când unul dintre noi spune STOP.

Ajutaţi-i să interpreteze ceea ce văd la locul de joacă, vorbiţi despre agresiunile la locul de joacă despre faptul că el a intervenit sau nu, că i-a fost frică sau nu.

Nu îi tachinaţi pentru o prietenă sau prieten sau pentru că s-au îndrăgostit. Lăsaţi-i pe ei să povestească.

Învăţaţi-i că felul în care se poartă are impact asupra celorlalţi.

Puneţi-i să observe cum reacţionează lumea când ceilalţi fac zgomot sau când fac mizerie.

Despre consimțământ cu adolescenţii şi tinerii adulţi

Trebuie să îi învăţăm pe băieţi să nu lovească fetele peste fund sau să le atingă, fără voia lor, în alte părți ale corpului. Copiii trebuie să știe să nu se lovească în zona organelor genitale, să nu-şi provoace durere. Trebuie să le explicăm că nimănui nu îi place să fie necăjit într-un astfel de mod. Nu există scuze, atingerile în locuri nepermise se numesc agresiune.

Respectul de sine apare cam pe la 13 ani. Avem tendinţa de a le spune copiilor mici cât de grozavi sunt, dar cam uităm asta pe când ajung în clasele 5-8. Și totuși astă este momentul să investim în ei. Să îi lăudăm nu doar pentru felul în care arată, ci şi pentru inteligenţă sau talente.

Despre sex și consimțământ

Continuaţi discuţiile despre sex cu copiii de gimnaziu. Dacă nu ați început încă e cazul să o faceți cât mai curând. Vorbiți despre sex, contracepţie şi prevenirea bolilor transmisibile. Și nu uitați despre consimţământ.

Discuţiile despre sex între copii au loc în gimnaziu. Este vârsta la care fetele povestesc între ele şi băieţii între ei. Cel mai mult vorbesc despre cei de care se îndrăgostesc. E normal la această vârstă. Ce nu trebuie să facem este să le permitem să vorbească despre ceilalţi ca şi cum ar fi obiecte. Și să ne asigurăm că nici noi nu vorbim așa despre oamenii din jurul nostru.

Băieţii au nevoie de mentori care pot povesti cu ei despre ce este masculinitatea sănătoasă. Povestiți cu ei despre ce nu a fost în regulă cu felul în care bărbaţii se purtau cu femeile în alte vremuri şi despre ce înseamnă să ajungi un bărbat echilibrat.

Cineva băut, drogat sau inconștient nu își poate da consimțământul

Vrem nu vrem adolescenții vor lua contact cu alcoolul și drogurile. E important să le spunem, de cât de multe ori putem, riscul enorm la care îi expune consumul unor astfel de substanțe.

Vorbiţi onest cu copiii despre petreceri, despre alcool şi consumul de droguri şi răspundeţi împreună cu ei la câteva întrebări:”cum ştii că ai băut prea mult?, „ce faci dacă cel ce trebuie să te aducă acasă cu maşina a băut?”, „cum se schimbă comportamentul sub influenţa alcoolului?”

Și nu le putem spune de suficient de multe ori că cineva care a consumat alcool s-au s-a drogat nu își mai poate da consimțământul. Iar această afirmație merge în ambele direcții. Când bei sau te droghezi nu te mai poți proteja. În același timp nu poți să consideri că cineva băut sau care a consumat stupefiante mai poate să își dea consimțământul.

Chiar și când nu par, copiii sunt deschişi să primească informaţii. Și de asta e bine să le primească în mod responsabil de la părinţi. Câte puțin, constant, cât să ne asigurăm că măcar le-au auzit.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa