Frica de întuneric la copii. Cum îi ajutăm pe cei mici să o depășească

frica de întuneric la copii
Toți copiii se confruntă, în această perioadă, cu diverse frici. Frica de întuneric la copii este una dintre ele.

Frica de întuneric la copii. Cum îi putem ajuta pe copiii noștri să treacă peste frica de întuneric

“Puștiul meu de trei ani se teme de întuneric” sau “fiica mea de cinci ani mă trezește noaptea să-i aprind lumina la baie” sunt fraze des auzite în rândul părinților.

Să vorbim, așadar, despre vârsta la care apare frica de întuneric la copii și despre ce putem face atunci când copilul nu poate să doarmă din cauza acestei temeri.

Până la vârstă de doi ani, copiilor nu le este frică de întuneric. Dacă un copil începe să plângă când stingi lumina, acesta este un semn că nu vrea să meargă la culcare, întunericul fiind deseori asociat cu somnul. După vârstă de doi ani, însă, când începe să se funcționeze imaginația, copilul își poate crea propriii “monștri”, de unde și starea de frică. Iată ce putem face noi, părinții, ca să eliminăm frica de întuneric la copii:

Frica de întuneric la copii. Cum știm sigur dacă îi este frică sau nu de întuneric copilului meu?

Până la vârsta de doi ani

Bebelușul pentru prima dată lumina la naștere, deci este obișnuit cu întunericul. La 6-8 săptămâni de viață, copilul face diferență între zi și noapte. Dacă este genul activ, ușor stimulabil, întunericul îl poate ajuta să doarmă mai bine. (Nu uitați că, pe întuneric, corpul produce melatonină, hormonul somnului).

Cu cât copilul crește și devine mai sociabil, cu atât se amplifică și împotrivirea la somn. Se prea poate să fie dus la somn când este obosit și toleranța lui este mai scăzută, fie se dorește schimbarea unor asocieri de somn, cert este că cel mic se supără când se închide lumina. Acesta este modul lui de a protesta: nu vrea să se culce.

Copiii de la 2 la 6 ani

Toți copiii se confruntă, în această perioadă, cu diverse frici, frică de întuneric la copii fiind una dintre ele. Frica de întuneric la copii debutează în jurul vârstei de 2-3 ani (cum spuneam mai sus, apare după ce imaginația începe să funcționeze, imaginarul și realul coexistând fără probleme la această vârstă). Când încep să vadă umbre în întuneric, mintea copiilor găsește tot felul de explicații printre ceea ce știu deja. Așa că le este frică de monștri, de câini, de lupul cel rău și lista continuă. Mergem deci la culcare și vrem să stingem lumina. Numai că ei ne cer să o lăsăm aprinsă sau să rămânem cu ei până adorm. Se pot trezi noaptea din somn, iar întunericul le accentuează frică.

Ce să NU faceți în cazul în care copiii își manifestă frica de întuneric:

Frica de întuneric la copii – 1. Nu aprideți lumina. Dacă aprindeți lumina la culcare, inhibați, pe de o parte, secreția de melatonină și, pe de alta, îngreunați readormirea celui mic.

Frica de întuneric la copii – 2. Nu le spuneți copiilor să se oprească din plâns, spunându-le că nu au niciun motiv să se teamă.

Frica de întuneric la copii – 3. Nu îi luați din patul lor și din camera lor, în cazul în care dorm separat.

Frica de întuneric la copii. Ce să faceți în cazul în care cei mici se tem de întuneric?

1. Validați emoțiile copilului. Indiferent dacă cel mic are sau nu de ce să se teamă, ceea ce simte este foarte real, așa că validați-i sentimentele. Copilul se va simți înțeles și iubit, iar acest lucru îi va domoli sistemul limbic, fiind capabil să asculte rațional ce vreți să-i spuneți. (Exemplu: “Văd că îți este foarte frică de întuneric, îți faci griji și nu vrei să stai singur în cameră”).

2. Nu-i spuneți că are de ce să-i fie frică de întuneric. Cu alte cuvinte, nu trebuie să-i argumentați motivul fricii, ci doar ceea ce simte în acel moment.

3. Spuneți-i că frica este normală, că și vouă vă era frică la vârsta lui/ei (dacă a fost cazul, bineînțeles).

4. Învățați-l pe copil ce să facă atunci când îi este frică. De exemplu, dacă îi este frică de lupul cel rău, poate să și-l închipuie într-un mod haios, mai puțin înfricoșător sau să-și îndrepte gândurile spre o întâmplare frumoasă din timpul zilei.

5. Vorbiți ziua despre frica întuneric, jucați un joc de rol, mergeți la librărie și căutați cărți care să-l ajute să depășească această teamă. Faceți în timpul zilei un joc pe întuneric, care să-l ajute pe copil să se obișnuiască cu întunericul.

6. Încurajați-l în fața fricii. Puteți chiar să-i explicați că succesele mici și repetate duc la dispariția fricii și că astfel se construiește curajul.

7. Dacă cel mic are acces la TV sau alte electronice, asigurați-vă că-l protejați, verificând emisiunile/site-urile vizionate, pentu a evita conținuturile care îi accentuează fricile existente.

8. Dacă celui mic îi este frică noaptea, nu încercați să discutați atunci despre asta. Validați-i emoțiile, asigurați-l că va fi bine, stabiliți un cod prin care să vă cheme în ajutor. Dacă el este obișnuit cu propriul său spațiu, nu îl luați însă în pat cu voi sau în altă cameră, căci așa îi veți confirma că are de ce să se teamă.

Nu uitați că frica nu dispare fugind de ea, ci doar înfruntând-o!

Dacă constatați că, pe perioadă în care se confruntă cu frica, îi ia mai mult să adoarmă, încercați să-l duceți la culcare mai devreme, pentru a nu fi deja obosit când mergeți la somn. Dacă acumulează oboseală, îi scade gradul de toleranță, frica i se accentuează și apar treziri nocturne. Oboseala este inamicul numărul unu al somului, indiferent de vârstă.

Vă doresc sa dormiți bine și să vă gasiți echilibrul în familie!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație