Cum îţi dai seama dacă copilul tău are inteligenţă kinestezică

Roxana Ristache
inteligenta kinestezica totul despre mame

Inteligența kinestezică este o altă formă de inteligență. Copilul tău este extrem de activ şi nu stă locului o clipă? E posibil să aibă o inteligenţă kinestezică foarte bine dezvoltată?

Nu îl interesează cititul și nicio activitate care presupune să stai locului, în schimb este extrem de curios şi vrea să desfacă toate obiectele pentru a vedea din ce sunt făcute? Ei bine, nu e nimic în neregulă cu el. O să afli mai jos ce poţi face pentru a înțelege și a sprijini un copil cu inteligență kinestezică.

Ce este inteligenţa kinestezică?

Inteligenţa matematică, cea verbală sau cea muzicală, sunt tipuri de inteligenţă extrem de cunoscute. Inteligenţa corporală este mai puţin cunoscută şi, prin urmare, subapreciată, comparativ cu alte tipuri de inteligenţă. Ea este acel tip de inteligenţă care presupune exprimarea cu ajutorul corpului, capacitatea de a folosi întregul corp sau părţi ale corpului pentru a face diferinte activităţi, pentru a învăţa sau a rezolva probleme în viaţa de zi cu zi.

Despre memoria pe care o are corpul nostru citiți mai multe aici: Corpul tău ţine minte mai multe decât ţii minte tu

Cum se manifestă inteligența kinestezică?

Copiii care au dezvoltată această inteligenţă pot să îşi exprime foarte bine emoţiile cu ajutorul mişcării, au o coordonare foarte bună ochi-mână şi prezinţă abilităţi deosebite de imitare. Mai mult, le place să fie implicaţi în orice fel de activitate fizică, mai degrabă decât să stea locului. Sunt sensibili la lumea fizică înconjurătoare. Le place să atingă oamenii cu care vorbesc şi îşi exprimă sentimentele prin îmbrăţişări sau atingeri. Nu îi deranjează să îşi murdărească mâinile şi sunt atraşi de muncă fizică, reparaţii sau construcţii.

Persoanele are deţin această inteligenţă se împart în doua categorii: cei care au abilităţi sportive şi cei care au o bună dexteritate. De obicei, inteligenţa corporală se întâlneşte la sportivi, dansatori, balerini, actori sau piloţi, precum şi în domenii care presupun mişcări extrem de fine, cum ar fi chirurgia.

„Păstrăm legătura…”, „Corpul meu îmi spune…”, „Nu mă atrage deloc…” sau „Urmez direcţia ta” sunt expresii folosite frecvent de o persoană cu o inteligenţă corporală.

Despre beneficiile mai puțin cunoscute ale mișcării poți citi mai multe aici: Cum te ajută mişcarea să te conectezi cu tine însuți

Care sunt cele mai comune greşeli care limitează inteligența kinestezică a copiilor?

Copiii cu acest tip de inteligenţă dezvoltat sunt extrem de activi. Iar cele mai frecvente greşeli făcute de părinţi au legături cu limitarea mişcării: le cer să nu se mişte, să stea pe scaun când învaţă, să alerge mai puţin.

  • Un copil kinestezic îşi aminteşte mai bine ce a făcut, nu ce a auzit sau ce a văzut. El învaţă foarte bine şi îşi aminteşte când i se dă voie să se plimbe. Totodată are nevoie să atingă obiectele când învaţă şi are nevoie de multe pauze.
  • O altă greşeală pe care o poți face atunci când ai un copil kinestezic este să îi limitezi explorarea şi, de exemplu, îi ceri să citească întâi intrucţiunile de folosire şi apoi să folosească un obiect. În realitate îi place mai mult să desfacă un obiect şi să îl reasambleze decât să citească instrucţiunile.
  • Insişti să citească cărţi? Aceşti copii sunt mai pricepuţi la a face ceva fizic care implică mai degrabă mişcare decât ceva static, „plictisitor” cum ar fi să citească o carte sau să asculte o prelegere.
  • Îi ceri să se exprime în cuvinte şi să nu mai gesticuleze? Este o altă greşeală. Copilul cu inteligenţă kinestezică dezvoltată se exprimă mai mult şi mai uşor nonverbal, folosind mişcari si gesturi ample ale corpului.

Despre o altă greșeală comună pe care o fac părinții citiți mai multe aici: Corpul tău ţine minte mai multe decât ţii minte tu

Cum poti să dezvolţi inteligența kinestezică la ceilalți copii?

Dacă îţi doreşti ca micuţul tău să aibă o inteligenţă corporală mai bună, încurajează-l să facă sport, să exploreze mediul legat la ochi şi condus de cineva sau să înveţe să facă jonglerii. Lecţiile de actorie sau cursurile de dans sunt şi ele de folos pentru o mai bună kinestezie. De asemenea, atunci când învaţă, copilul poate fi încurajat să folosească litere şi numere din lemn, hărţi, cuburi, cartonaşe sau diagrame. Desigur, aceste obiecte auxiliare vor fi diferite şi în funcţie de vârsta copilului.

Iar dacă tu, ca adult, îţi doreşti să îți îmbunătățești inteligența kinestezică, poţi prelua din activităţile copilului tău pe cele care ţi se potrivesc sau poţi apela la gradinărit, bricolaj, gătit, sau cursuri de masaj. Atunci când îți îmbunătățești inteligența kinestezică, îți dezvolți și empatia kinestezică.

Tot despre corp și despre cum contribuie el la conectarea cu copiii citiți mai multe aici: De ce este important pentru un părinte să știe că tot ce trăim se vede (și rămâne) în corp

Există o empatie kinestezică? De ce are nevoie un părinte de ea?

Empatia kinestezică este o percepere a experienţelor corporale ale celuilalt, precum durerea, ca fiind diferite de ale mele. Ea înlesneşte intimitatea şi apropierea umană.

Empatia kinestezică este explicată prin neuronii oglindă: atunci când privim mişcarea făcută de o altă persoană, aceşti neurori se activează, iar pentru creierul nosatru este ca şi cum am executa noi înşine acea mişcare. De aceea putem înţelege gesturile şi activităţile făcute de ceilalţi.

Părinţii au nevoie de acest tip de empatie corporală pentru a intra în contact cu copiii lor şi pentru a-i înţelege dincolo de cuvinte sau mai presus de cuvinte.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa