Cum recunoaștem bullying-ul și ce pot face părinții copiilor abuzați?

Fenomenul de bullying se referă la comportamente agresive, fizice sau verbale, prin care o persoană (copil, adolescent sau adult) îi intimidează pe ceilalți: fie își folosește puterea pentru a ridiculiza și abuza, fie îi agresează în general pe cei văzuți ca fiind diferiti sau mai slabi.

Magda Popescu
Cum recunoaștem bullying-ul
Cercetările spun că agresivitatea este și o trăsătură moștenită genetic, iar aceasta ar putea influența comportamentul tiranic, de bullying.

    Violență verbală sau fizică, abuz emoțional, hărțuire și excludere. Sunt doar câteva dintre formele de bullying cu care se confruntă din ce în ce mai des copiii noștri în scoli. Din păcate, nu toți cei hărțuiți povestesc ce li se întâmplă și nu toți au puterea de a trece peste astfel de incidente. Cum recunoaștem bullying-ul, care sunt semnele de abuz și ce pot face părinții copiilor victime?

    Bullying-ul reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, un fapt intenționat, repetat, un comportament ostil. Cazurile de bullying implică cel puțin un agresor și o victimă, iar, în unele cazuri, există și martori. Putem discuta despre bullying fizic, verbal, sexual sau psihic.

    Copiii, victime sau colegii acestora, precum și părinții sunt încurajați să ceară sprijin la linia gratuită 116 111.

    Principalele motive pentru care copiii sunt hărțuiți, conform unui studiu realizat de Asociația Telefonul Copilului sunt: aspectul fizic, statutul social, interesele și pasiunile, situația scolară foarte bună, situația scolară mediocră, nevoile speciale sau dizabilitățile, etnia, religia și orientarea sexuală. Din păcate, bullying-ul este un fenomen care ia amploare, care nu este recunoscut și semnalat de victime și care poate avea consecințe grave dacă părinții și profesorii nu recunosc semnele și nu iau măsuri.

    În perioada 2015-2017, Asociația Telefonul Copilului a înregistrat în cadrul campaniei anti-bullying „Clubul Prieteniei” derulată împreună cu Cartoon Network 4.328 de cazuri de copii agresați. 54% dintre ei nu au vorbit cu nimeni altcineva despre abuzul la care au fost supuși.

    Cum recunoaștem bullying-ul?

    Chiar dacă este o situație despre care copilul victimă nu prea vorbește, există semne care ar trebui să vă îngrijoreze:

    • Copilul are leziuni inexplicabile
    • Copilul vine acasă cu hainele și cărțile rupte sau deteriorate
    • Copilul acuză frecvente dureri de cap sau dureri de stomac, senzație de rău sau falsă boală
    • Observați schimbări în obiceiurile alimentare, cum ar fi lipsa poftei de mâncare pe o perioadă lungă de timp
    • Copilul vine zilnic înfometat de la școală
    • Copilul are dificultăți de somn sau coșmaruri frecvente
    • Copilul pierde brusc interesul pentru școală
    • Se izolează și nu mai are prieteni
    • Are stima de sine foarte scăzută
    • Are comportamente auto-distructive, se rănește, vorbește despre sinucidere

    Ce pot face părinții copiilor abuzați?

    Discutați cu profesorii copiilor

    Comportamentele agresive sunt destul de vizibile, profesorii ar trebui să fie mult mai implicați în relațiile dintre elevi și să recunoască bullying-ul, sub orice formă ar apărea.

    Vorbiți cu copiii

    Comunicați mult cu copiii, conectați-vă cu ei și aflați cât mai multe despre emoțiile lor, despre prietenii lor, despre școală.

    Ce trebuie să îi învețe părinții pe copii

    Până când profesorii vor putea gestiona eficient situațiile de agresiuni psihologice ce au loc în școli, este important ca părinții să se asigure că cei mici știu să reacționeze atunci când devin victime. Iată ce trebuie să faci ca părinte:

    • Discută cu copiii despre ce este agresiunea și cum se comporta un agresor. Asigură-te că știe că, dacă se întâmplă ceva, la școală sau online, este esențial să discute cu tine acest lucru.
    • Asigură-l că agresiunea este mai puțin despre victimă și mai mult despre cel care o face. Copiii care rănesc alți copii au probleme emoționale și au nevoie de ajutor.
    • Învață-l că cel mai nepotrivit mod de a reacționa în astfel de situații este să se implice și să răspundă comportamentului agresorului. Alți copii, care se tem că pot fi la rândul lor ținte, se vor alia celui mai puternic.
    • Povestește-i despre cât de important este profesorul în această situație și despre încrederea pe care trebuie să o aibă în el.

    Jucați-vă! Jocul de rol poate fi un bun instrument

    Puneți copiii în diferite situații și provocați-i să arate cum ar reacționa dacă ar fi agresați. Dați-le exemple cărți și filme educative, în care personajele se comportă frumos.

    Fiți conștienți de propriul comportament

    Fiți exemple pentru ei, gestionați conflictele și rezolvați problemele cu respect și bunătate! Comportamentul vostru este modelul pe care copilul îl va învăța.

    Nu minimalizați ceea ce spune copilul

    Lăsați copilul să știe că sunteți acolo pentru a-l ajuta și că dacă el este nefericit, ar trebui să vorbească cu voi.

    Prin stabilirea tonului prietenos și încurajarea copiilor de a lucra în echipă, de a fi amabili și de a avea empatie unul față de altul, părinții și profesorii pot să cultive un model pozitiv împotriva hărțuirii.

    Cum recunoaștem bullying-ul și ce semne ar trebui să ne îngrijoreze?

    Când există o diferență de putere

    Agresiunea este făcută de cineva aflat într-o poziție de putere – aceasta ar putea fi sub formă de putere fizică, sau popularitate – și este îndreptată spre cineva care este perceput ca fiind mai puțin puternic.

    Când este intenționată

    Agresiunea poate avea forma unui atac fizic sau verbal, amenințări, răspândirea zvonurilor sau excluderea unei persoane din grup.

    Când se repetă

    Comportamentul de agresiune este un model continuu de acțiuni ostile sau abuzive îndreptate asupra copilului care este ținta.

    Copiii care îi hărțuiesc pe ceilalți o fac, de cele mai multe ori, pentru a câștiga statut și putere în grup, pentru a se face remarcați sau pentru că, pur și simplu, emoțiile și disconfortul celorlalți nu contează. Au respect numai pentru cei “puternici”, adică agresivi, abuzatori. Studiile arată că acei copii care îi tratează cu cruzime pe ceilalți au toleranță scăzută la disconfort, au un nivel scăzut de empatie, consideră că nevoile celorlalți nu sunt importante, nu au abilități dobândite de gestionare sănătoasă a emoțiilor negative – cum sunt furia, frica sau tristețea.

    Corina Dobre, psiholog

    Când provoacă un rău

    Comportamentul devine agresiv atunci când afectează rănește copilul vizat.

    Cadru legislativ împotriva bullying-ului

    Legea care definește, previne și interzice violența psihologică – bullying a fost promulgată de către Președintele Klaus Iohannis, în noiembrie 2019. Acest succes este rodul colaborării tuturor stakeholderilor – autorități, ONG-uri, reprezentanți ai părinților și copiilor – care au lucrat peste 2 ani la campania strategică națională de prevenire a bullying-ului, inițiată de Itsy Bitsy și Asociația Părinților Isteți.

    Noua Lege reprezintă o victorie semnificativă pentru demnitatea copiilor, reușindu-se astfel identificarea corectă a fenomenului de bullying, precum și interzicerea comportamentelor care constau în violență psihologică – bullying, în toate spațiile destinate educației și formării profesionale. De asemenea, definiția nu limitează bullying-ul la elevi, vizând în egală măsură și profesorii și personalul administrativ din unitățile de învățământ, legea referindu-se la comportamentele care constau în violență psihologică și care se desfăşoară în unităţile de învăţământ.

    Bullying-ul este fără îndoială una dintre cele mai frecvente forme de violență care se manifestă în rândul copiilor, iar formele pe care acesta le îmbracă sunt de cele mai multe ori extrem de bine camuflate și greu de identificat. Devine astfel necesară și întărirea rolului specialiștilor din sistemul de învățământ, în condițiile în care acestora le revine un rol esențial în prevenirea și combaterea acestui fenomen, cu consecințe extrem de grave atât în ceea ce privește dezvoltarea copiilor, cât și asupra procesului de învățare, în ansamblul său,

    Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție

    Ce prevede Legea Anti-bullying

    Conform Legii, „Violenţa psihologică-bullying este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.”

    La nivel european, România se situează pe locul 3 în ceea ce privește bullying-ul în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). 

    Îți recomandăm și

    Te-ar mai putea interesa

    Te-ar mai putea interesa