Rivalitatea între frați este o temă care ar trebui să te preocupe imediat ce ai rămas însărcinată cu cel de-al doilea copil. Pentru că, imediat ce se naște mezinul, primul copil nu se mai simte centrul universului. El este acum un privitor, iar peisajul cu micul său rival nu-i este deloc pe plac. Încercând să-i înțelegi frustrarea, cu siguranță vei putea să-l ajuți să depășească sentimentul de pierdere. Cu multă iubire, devotament și momente în doi, se va simți mai puțin singur, își va recăpăta bucuria pe care-o simte în relația cu tine și va transforma sentimentele negative pe care le are pentru noul venit în iubire și protecție, spun specialiștii psychologytoday.com.
Fiecare părinte cu mai mulți copii știe că rivalitatea dintre frați este inevitabilă. Dar ce facem atunci când primul născut are tendința de a răni fratele mai mic? Copiii acționează atunci când strâng în ei sentimente de toate felurile și nu le pot exprima în cuvinte. Așa că trec la fapte pentru a-ți arăta ce simt. De aceea, de cele mai multe ori, pentru a corecta un comportament, este nevoie mai întâi de aflarea cauzei la nivel emoțional. Cu alte cuvinte, nu reacționăm cu o pedeapsă, care poate să facă mai mult rău, copilul devenind și mai sfidător și mai agresiv. În schimb, ne concentrăm asupra prevenirii, pentru a înăbuși acest comportament în fașă.
Rivalitatea între frați începe, desigur, atunci când copilul se naște. Apoi, există, de obicei, o renaștere a sentimentului de gelozie, atunci când fratele cel mic începe să se joace și intră neinvitat în lumea celui mare. Studiile arată că atunci când părinții reușesc să creeze o legătură puternică cu fiecare dintre copiii lor, rivalitatea nu mai este atât de mare. Cum faceți asta?
1. Reconectați-vă!
Atunci când cei mici sunt încărcați de sentimente negative puternice, ei sunt deconectați de noi. Acest lucru se poate întâmpla de multe ori pe zi, frecvent copiii se simt frustrați, dezamăgiți, răniți, triști. Aceste sentimente îi fac să se simtă izolați și nu-I lasă să privească adânc în interiorul lor. De aceea, copiii au nevoie de noi pentru a se reconecta cu ei înșiși, dar și cu noi, cei care-i iubim și le suntem mereu aproape. Încercați un zâmbet cald, o îmbrățișare mare, o glumă.
2. Empatizați!
Fratele cel mare țipă lângă bebeluș, îl îmbrățișează mult prea tare sau face crize de plâns pentru că fix în momentul în care el vrea ceva, bebelușul trebuie musai schimbat! Cum răspundeți acestor provocări? Prin empatie! Chiar dacă tendința este de a-i spune cu un ton grav că aveți mâinile ocupate, ideal este să empatizați cu el, protejând conexiunea dintre voi: ”te aud, aș vrea să pot veni imediat la tine aunci când tu ai nevoie; voi fi cu tine imediat ce îmi eliberez mâinile”.
3. Lăsați-i să fie mici!
Sigur, ei se pot îmbrăca singuri, pot mânca singuri și totuși cer ajutor. Dar chiar de astfel de ajutor mic au ei nevoie. Ei trebuie să știe că veți fi mereu acolo când au nevoie de voi, chiar dacă există un nou copil în familie. Odată ce sunt siguri că pot conta în continuare pe voi, vor deveni liberi să exploreze și partea în care vor să fie maturi, protectori și puternici.
4. Construiți o relație pozitivă
Cercetările spun că, în cazul adulților, relațiile sănătoase au nevoie de cel puțin cinci interacțiuni pozitive pentru a compensa fiecare interacțiune negativă. Așa că, de fiecare dată când răbdarea vă este pusă la încercare, obișnuiți-vă să îi explicați și să îi cereți scuze: ”mânia trebuie exprimată într-un mod respectuos, îmi pare rău că am țipat, indiferent de ce faci, nu are voie nimeni să țipe la tine; sunt emoții greu de stăpânit, poate învățăm amândoi cum să facem asta!
Rezistați tentației de a da vina pe el și apoi găsiți o modalitate de a avea cel puțin cinci interacțiuni pozitive pentru a aduce din nou armonie în relație.
5. Petreceți timp special împreună
Acele 20 de minute pe zi petrecute doar cu el, conectați și relaxați, fac minuni. Fiecare copil are nevoie să se conecteze cu un părinte în fiecare zi. Acest timp de calitate petrecut împreună strânge și mai tare legătura cu copilul, atunci când el are cea mai mare nevoie. Conexiunea este ca un sprijin pentru copilul care se confruntă cu noi provocări și îl ajută să prospere și să coopereze. În cele din urmă, întotdeauna este vorba despre iubire. Dragostea nu dezamăgește niciodată.
Pe aceeași temă, îți recomandăm articolul Sfatul psihologului. Cum să creștem frații pentru a-i ajuta să se sprijine și să se iubească și cartea Părinți liniștiți, frați fericiți. Cum să creștem frați prieteni pe viață
Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.
