Dreptaci sau stângaci?

copilul-stangaci-totul-despre-mame

Ai un copil stângaci? Iată ce trebuie să știi!

Dacă acest subiect ţi-a trezit deja interesul, atunci probabil că ai în familie cel puţin o persoană care scrie cu stânga. Sau poate chiar copilul tău manifestă preferinţa pentru mânuţa stangă în activităţile obişnuite? În acest caz, te-ai întrebat probabil cum este “normal” să fie: dreptaci sau stângaci?

Adevărul este că nu există o variantă “normala”. Studiile arată că preferinţa pentru o anumită mână este determinată biologic, aşadar ne naştem dreptaci sau stângaci fără a putea influenţa în vreun fel acest lucru. Dacă aveţi rude, chiar şi de gradul doi, care preferă să îşi folosească mâna stângă, atunci şansele ca micuţul vostru să fie stângaci cresc. Vorbim despre influenţele geneticii şi nu despre o boală, aşa cum s-a crezut foarte mult timp. În prezent se estimează că aproximativ 15 % din populaţia lumii este formată din stângaci.

Cine dă “comanda”?

Lateralitatea, sau îndemânarea cu care folosim doar o anumită parte a corpului, este strâns legată de activitatea cerebrală. Simplificând, creierul uman este împărţit în două emisfere cerebrale, cea stângă şi cea dreaptă, care la rândul lor coordonează cele doua părţi ale corpului uman, în oglindă însă. Emisfera dreaptă controlează activităţile pe care le desfăsuram cu partea stângă a corpului şi este responsabilă cu imaginaţia, creativitatea, gândirea spaţială sau exprimarea emoţiilor. Partea dreaptă a corpului nostru se află sub “conducerea” emisferei stângi, responsabilă cu abilităţile de învăţare: limbaj, scris, gândire matematică, logică. Însă modul în care funcţionează creierul nostru este mult mai complex decât atât, deoarece în procesele de gândire ne folosim de ambele emisfere cerebrale.

Într-o lume “pe dos”

Încă de la vârsta de şase-opt luni poţi observa la bebeluşul tău că îşi foloseşte cu precădere una dintre mânuţe. Cu toate acestea, majoritatea copiilor sunt ambidecștri în primii ani de viată. Cu timpul îşi vor dezvolta lateralitatea, adică vor realiza că micuţul lor corp este format din două parţi distincte. Abia de aici încolo îşi vor manifesta preferinţa pentru una dintre mânuţe în mod expres şi putem spune că avem un copil dreptaci sau stângaci.

Studiile din ultimii ani au făcut lumină în ceea ce priveşte “normalitatea”. Dacă dintotdeauna drept este asociat cu tot ceea ce este corect şi bine făcutiar stângaci nu înseamna altceva decât neîndemânatic, recentele schimbări de paradigmă au eliminat ideea conform căreia a fi stângaci este ceva greşit. În realitate, neîndemânarea de care dau dovadă stângacii ţine de faptul că întreaga lume, cu utilităţile ei, este creată pentru dreptaci, deci este pe dos pentru o persoană care îşi foloseşte cu predilecţie partea stângă a corpului. De la robinetul de baie si automatele bancare până la foarfecă, stilou şi alte obiecte folosite zilnic, toate sunt proiectate pentru dreptaci.

Mituri

Unul dintre miturile cele mai des întâlnite este cel conform căruia stângacii sunt cu precădere artişti. Este adevărat că au existat de-a lungul timpului numeroşi pictori, scriitori sau aşa-numitele “genii” care erau stângaci, însă în egală măsură avem personalităţi şi din tabăra dreptacilor.

O altă idee des vehiculată şi care sperie parinţii este aceea că stângacii au probleme de învăţare şi că, în consecinţă, performanţele lor şcolare vor mai slabe comparativ cu cele ale elevilor dreptaci. De aici au pornit şi “campaniile” de schimbare a mâinii care se purtau cu ani în urmă în şcoli. În realitate, rezultatele lor şcolare, în speţă cele legate de scris, mai exact învăţarea literelor şi “scrisul ordonat”, sunt legate de modul greşit de predare. Felul în care stângaciul este învăţat să scrie ar trebui să fie diferit de cel în care un copil dreptaci învaţă acelaşi lucru! Ordinea generalizată, de la stânga la dreapta, pentru un elev stângaci este “peste mână”.

Cum îl poți sprijini pe copilul stângaci

Începând cu vârsta de cinci-şase ani poţi observa atunci când cel mic mănâncă sau colorează că preferă sa îşi folosească o mânuţa stângă. Nu te îngrijora, este absolut normal şi cât se poate de sănătos. De altfel, vei observa cu timpul că nu doar mânuţa ci şi piciorul, urechea, chiar şi ochişorul stâng sunt cu predilecţie folosite. Încearcă pe cât posibil să îi adaptezi mediul astfel încât să nu se simtă un ciudat:

  • la masă, asează-i tacâmurile pe partea stângă;
  • lumina pentru scris sau citit va trebui să îi cadă din partea dreaptă;
  • cumpără-i foarfecă şi ascuţitoare special adaptate;
  • discută cu învăţătoarea încă din clasa întâi despre nevoile diferite pe care copilul tău le are;
  • scrisul cu stiloul poate fi dificil pentru un stângaci, deoarece poate întinde cerneala; discută cu profesorul să îi permită să folosească pixul sau rollerul;
  • ori de câte ori îi arăţi cum se face o activitate, aşază-te în faţa lui, nu alături, astfel încât mişcările tale sa fie executate în oglindă;
  • evită caietele cu spirală;
  • în alegerea sporturilor pe care să le practice, ţine cont că cele cu mingea sau care folosesc coordonarea mână-ochi sunt disciplinele în care stângaciul excelează;
  • nu forţa copilul să îşi folosească doar manuţa dreaptă, ci lasă-l să se folosească de acea parte de corp  şi va avea cu adevărat performanţe în domeniile care îl pasionează.
DISTRIBUIȚI
Intră în conversație