Cyberbullying-ul sau bullying-ul virtual, duşmanul de dincolo de ecran

Cyberbullying-ul părinte și copil
Cyberbullying-ul, adică hărțuirea unei persoane pe internet, poate avea efecte devastatoare asupra tinerilor și asupra copiilor.
Cyberbullying-ul fete tinere
Cyberbullying-ul, adică hărțuirea unei persoane pe internet, poate avea efecte devastatoare asupra tinerilor și asupra copiilor.

Cyberbullying-ul. Ce trebuie să ştie părinții despre el

N-a apus vremea bullying-ului în forma sa convenţională, aceea în care personajele implicate se află faţă-n faţă, iar agresorul jubilează la vederea reacţiei victimei sale. Astăzi, la bullying-ul “clasic” se adaugă agresiunea virtuală sau cyberbullying-ul. Să aflăm cum să identificăm această nouă formă de violență şi ce putem să facem pentru a o ţine cât mai departe de noi!

În momentul în care citiţi aceste rânduri, sute de mii de adolescenţi şi de copii de pe glob sunt conectaţi online. Fie că folosesc un laptop, fie că sunt conectaţi prin intermediul tabletei sau al smartphone-ului, aceştia ascultă muzică, se uită la filme, se joacă, citesc, dar, mai presus de toate, socializează. Asta n-ar fi nicio problemă, dacă o parte dintre ei nu s-ar angaja în acţiuni de bullying îndreptate către alţi adolescenţi.

V-aţi gândit că unele dintre victime şi agresori pot fi chiar copiii voştri?

Bullying-ul și cyberbullying-ul

Deşi există şi în limba română câţiva termeni care descriu acest cuvânt de origine engleză – “hărţuire”, “agresiune fizică, psihică şi verbală”, “intimidare” – cuvântul bullying adăposteşte sub umbrela sa toate celelalte semnificaţii exprimate în română, ba chiar şi mai mult de atât. La origine, bully înseamnă “huligan”, iar comportamentul celui care se foloseşte de conotaţiile sale se încadrează perfect în simptomatologia unei persoane pentru care regulile de bun simţ şi de comportare în societate sunt nule. Cei care recurg la toate aceste tehnici de tracasare extremă a unei alte persoane fac acest lucru din câteva motive întemeiate, în viziunea lor: pentru că au impresia că aşa reuşesc să capete mai multă importanţă în ochii celor din jur, dar şi pentru că, agresând copii mai mici decât ei, îşi manifestă o aparentă autoritate şi superioritate.

Totodată, bullyingul apare din imitaţie, se practică la presiunea anturajului şi pentru că este o probă de foc în a fi acceptat de un anumit grup, dar este utilizat şi pentru ca făptaşul să nu fie el însuşi cel agresat. În ceea ce priveşte cyberbullying-ul, el începe să ocupe din ce în ce mai mult teren pentru că este facil, agresorul are impresia că este învăluit într-o peliculă de protecţie, iar victima poate fi ridiculizată în faţa unui grup mult superior numeric comparativ cu o agresiune reală.

Cyberbullying-ul. Era virtuală şi schimbările tehnologice

Cyberbullying-ul internet
Cyberbullying-ul poate fi extrem de periculos

Potrivit datelor oficiale anunţate la finalul anului 2013, reţeaua de socializare Facebook este posesoarea a peste 1,23 miliarde de utilizatori, dintre care 7 milioane se află numai în România. Twitter şi YouTube, de cealaltă parte, au ajuns fiecare la câte 1 miliard de utilizatori, iar reţele precum Instagram sau Pinterest câştigă din ce în ce mai mult teren. Cu 8 noi utilizatori atraşi online în fiecare secundă, mediul virtual cunoaşte o dezvoltare a comunicării fără precedent, dărâmând cu fiecare an barierele statistice. Din nefericire, prin intermediul tehnologiei virtuale a secolului 21, tinerii comunică cu semenii lor nu numai într-o manieră pozitivă, ci şi într-una negativă, folosindu-se, în acest caz, de cyberbullying.

De obicei, sub astfel de atacuri se ascund persoane în anonimat, care preferă această cale pentru că au impresia că beneficiază de imposibilitatea dezvăluirii propriei identităţi. Totodată, sub masca anonimatului, agresorul poate căpăta curajul de a face afirmaţii şi fapte pe care nu le-ar fi făcut în realitate, într-o confruntare directă cu cel hărţuit. De multe ori, însăşi victima unui act de bullying real poate apela la cyberbullying, crezând că aceasta este singura cale prin care se poate răzbuna pe agresor.

Cum se manifestă cyberbullying-ul

Pentru ca părinţii să poată identifica mai uşor formele de bullying virtual, atât în cazul în care au un copil agresat, dar şi în cazul în care hărţuitorul este chiar copilul lor, iată care sunt manifestările acestuia:

•    e-mailurile cu conţinut agresiv sau hărţuitor;

•    folosirea reţelelor de socializare pentru a ridiculiza în public sau pentru a pune într-o lumină nefavorabilă o anumită persoană;

•    crearea unei pagini virtuale (cont de Facebook, blog, cont de Twitter) dedicată persoanei hărţuite;

•    trimiterea de mesaje pe telefonul cuiva, atât SMS-uri, cât şi mesaje trimise prin intermediul unor aplicaţii online;

•    distribuirea pe internet a unor informaţii private ale unei persoane, obţinute de la terţi;

•    hack-uirea contului de mail al victimei şi diseminarea datelor şi a mesajelor private;

•    asumarea identităţii altei persoane, pentru a obţine informaţii de la cel hărţuit, pe care agresorul le va folosi în detrimentul acestuia, sau pentru instituirea unei realităţi false;

•    răspândirea de mesaje sau de imagini cu conotaţie sexuală, care au victima în prim plan.

Ce efecte are cyberbullying-ul

Cyberbullying-ul are o serie de efecte nocive aspra victimei, similare bullying-ului real:

•    atacuri de panică;

•    scăderea stimei de sine;

•    timiditate;

•    coşmaruri;

•    anxietate;

•    lipsa capacităţii de concentare;

•    diminuarea puterii de învăţare;

•    depresie;

•    suicid.

Pe lângă toate acestea, la bullying-ul virtual informaţiile sunt de cele mai multe ori disponibile pe termen nedeterminat, fiind răspândite uşor şi instant în mediul online, în unele cazuri fără posibilitatea de a fi vreodată şterse. Acest lucru nu face altceva decât să agraveze orice repercusiune a bullying-ului asupra celui agresat.

Ce să faci în cazul în care copilul tău este o victimă a cyberbullying-ului

Pentru că varianta ideală este ca cel mic să nu ajungă niciodată să fie o victimă a bullying-ului virtual, este recomandat ca părintele să îi expună din timp situaţiile în care s-ar putea afla vreodată, din punct de vedere al relaţionării online cu alţi copii. Totodată, părintele trebuie să accentueze şi faptul că, la cel mai mic semn de cyberbullying, copilul trebuie să ceară urgent ajutorul unui adult (părinte, învăţător/profesor).

Deoarece aproximativ jumătate dintre adolescenţi au fost victimele unui act de cyberbullying şi doar 1 din zece copii ajunge să le spună părinţilor că suferă din acest motiv, părintele ar trebui să monitorizeze atent activitatea online a copilului său, în momentul în care observă la el un comportament suspect. Subliniaţi faptul că victimele nu au nicio vină, nu vor fi supuse niciunei pedepse şi spuneţi-le să nu le fie teamă să prezinte faptele în mod corect. Învăţaţi-i să nu divulge parolele de la reţelele de socializare nimănui, să nu dezvăluie lucruri intime unei persoane cu care interacţionează doar online, limitaţi accesul copilului la internet în camera sa şi instalaţi calculatorul într-un spaţiu din casă la care să aibă toată lumea acces.
Dacă cel mic primeşte mesaje hărţuitoare, este recomandat să le salveze pentru a le avea ca dovadă în cazul unei confruntări cu agresorul.

Cyberbullying-ul este infracţiune!

Părinte şi copil
Părintele trebuie să fie mereu lângă copil!

În cazul în care sunteţi părinte de agresor, nu încurajaţi sub nicio formă astfel de manifestări. Fără a ameninţa, încercaţi să-i spuneţi copilului care e realitatea. Tehnologia poate permite în ziua de astăzi identificarea imediată de către autorităţi a celui care se foloseşte de astfel de practici. Pe lângă faptul că, fiind sinonim cu hărţuirea, bullying-ul este considerat o infracţiune, bullying-ul este, în primul rând, o conduită excesivă şi o lipsă de respect pentru o altă fiinţă umană. Atât timp cât bullying-ul nu este tolerat în cadrul familiei, nu ar trebui sub nicio formă tolerat nici în afara acesteia. Să nu uităm că şi agresorul are nevoie de consiliere psihologică şi de ajutor, aşa încât este necesar ca acesta să fie îndrumat către specialiştii care îl pot ajuta să depăşească acest tip de comportament deviant.

Foto: fastcocreate.com

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație