Ioana Agachi si Nicoleta Căpraru au explicat agresivitatea copiilor la Serile TDM

agresivitatea-copiilor-totul-despre-mame

În ultima zi de vineri din septembrie, la Serile TDM i-am avut ca invitați pe psihologii Ioana Agachi și Nicoleta Căpraru de la Eu, Părinte ghemotoc, psihoterapeuți, membri ai Colegiului Psihologilor din România și ai Asociației Române de Psihoterapie Centrată pe Persoană. Cele două invitate ale noastre le-au explicat părinților prezenți ce anume înseamnă agresivitatea copiilor și care sunt cauzele acesteia, dar și ce se poate face pentru ca ea să fie diminuată.

Seara a fost deschisă de psihologul Madalina Marinescu, psihoterapeut și designer de programe educaționale la Teko Kindergarten, reprezentantul companiei Doppelherz la eveniment, companie care a susținut această ediție a serilor TDM. Aceasta ne-a vorbit despre agresivitate dintr-o altă perspectivă, subliniind importanța acizilor grași pentru dezvoltarea creierului copilului. Tot aceasta ne-a mai spus că aproximativ 2 treimi din greutatea creierului este formată din acizi grași, din care 8% omega 3, acizi care sunt cărămizi ce construiesc o rețea de 100 miliarde de neuroni.

După intervenția Madalinei Marinescu a urmat prezentarea celor două invitate ale serii, care au început expunerea lor prin a ne informa că agresivitatea este înnăscută, normală, universală, este o formă de comunicare (primitivă) și variază în intensitate și manifestare. Am mai aflat că agresivitatea este importantă pentru că pune limită, protejează, oferă siguranță, indică prezența unor emoții dificil de gestionat și comunică o nevoie.

Etapele dezvoltării agresivității

Cele două invitate ale noastre au mai prezentat și etapele dezvoltării agresivității, pe ani. În primul an de viață bebelușul mușcă sânul, trage de păr, împinge, acest comportament fiind un rezultat al explorării, al învățării, și având un raport cauză-efect. În al doilea an de viață copilul mușcă, lovește, împinge, iar emoțiile lui devin din ce în ce mai puternice, lipsind limbajul și autocontrolul, copilul arătându-și interesul și pentru relaționare. Tot acum apare și fascinația față de efectul acțiunilor lor și curiozitate. În al treilea an de viață copilul testează reacțiile și limitele și își exprimă nemulțumirea, iar peste trei ani agresivitatea lui este răspuns la agresivitatea celorlalți, apare când nevoile de bază nu sunt satisfăcute și este o metodă de gestionare a fricii.

Agresivitatea poate fi influențată

Continuând prezentarea, psihologii ne-au spus că există niște factori care pot influența agresivitatea copiilor. Aceștia sunt: modelul părinților, modul în care se reacționează la actul agresiv, colectivitatea, temperamentul și vârsta. Revenind la părinți, invitatele noastre au subliniat ca relația lor cu propria agresivitate influențează modul în care percep agresivitatea copilului. Dacă li se răspunde cu agresivitate și violență, crește intensitatea agresivității copilului. De aceea, cu cât este mai amplă reacția noastră, cu atât este mai ineficientă. O soluție este sa le oferim copiilor modelul pe care vrem să îl transmitem. Trebuie să ne îngrijorăm, însă, când agresivitatea se transformă în violență, când devine un comportament frecvent, când este folosită ca manipulare (Bullying), cand e autoagresivitate și când ia amploare.

Ce facem cu agresivitatea copiilor?

Agresivitatea ascunde emoții (frică, furie, frustrare, tristețe), dar și nevoi (nevoia de afecțiune/atenție, nevoia de afirmare, nevoia de autonomie). Rolul părintelui este de a observa contextul în care apare comportamentul agresiv, de a identifica nevoia, de a încuraja exprimarea emoțiilor și de a satisface nevoia. Soluțiile pentru a interveni sunt să supraveghem atent copilul, să empatizăm cu nevoia și emoția lui, sa-i explicăm consecințele comportamentului agresiv, să-i oferim un model de a reacționa, o soluție, să-l învățăm emoțiile și gestionarea lor prin joc.

Atelierul pentru copii a fost susținut de echipa de la Clubul Meu – Ateliere Recreative Tei, care le-a pus îndemânarea în acțiune micuților participanți la eveniment. Aceștia au creat tot felul de figuri poznașe cu ajutorul unor materiale diferite, reușind să îi surprindă în totalitate și pe părinții lor.

Dacă vrei să afli și tu mai multe despre cum să identifici nevoile emoționale ale copiilor și să le gestionezi traumele infantile, participă la Weekend-ul de parenting pe care Ioana Agachi și Nicoleta Căpraru îl vor susține în zilele de 15 și 16 octombrie. Detalii aici.

Foto: Bogdan Dincă/Fotografii de familie

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()