Pavor nocturn sau coșmar? Cum se manifestă fiecare, ce au de făcut părinții

Raluca Manea
Pavorul nocturn
Pavorul nocturn este denumirea unei tulburări de somn cu manifestări intense, ce apare mai ales la copiii mici şi, în cazuri mult mai rare, şi la adulţi.

Pavorul nocturn este denumirea unei tulburări de somn cu manifestări intense, ce apare mai ales la copiii mici şi, în cazuri mult mai rare, şi la adulţi.

Iată cum se manifestă pavorul nocturn şi ce categorii de vârstă afectează:

Pavor, pavoris în limba latină înseamnă frică, panică, teroare. Denumirea acestei tulburări de somn este foarte expresivă, pentru că ea se manifestă exact ca un atac de panică profundă: copilul se ridică brusc în şezut, cu ochii larg deschişi şi pupilele dilatate, ritmul cardiac accelerat, ţipând îngrozit, dar nu reacţionează la vocea părinţilor, neputând fi consolat sau liniştit. De obicei, criza trece şi copilul adoarme la loc, iar dimineaţă nu îşi reaminteşte episodul.

Mulţi copii au experimentat teroarea somnului în copilăria timpurie, însă a fost vorba de episoade pasagere, care nu s-au repetat. Statistic vorbind, această tulburare  apare cu frecvenţă mai mare la 3% dintre copiii între 3 şi 8 ani, mai mult la băieţi decât la fete, punctul culminant fiind atins la 3 ani şi jumătate. Adulţii sunt afectaţi în procent de 1%.

Este improbabil să apară mai multe episoade în aceeaşi noapte, însă unii au raportat şi până la 40 într-o noapte, media fiind de 1-4 episoade de pavor nocturn pe luna.

Pavorul nocturn. Terorile nocturne (pavorul nocturn) se deosebesc de coşmaruri în mai multe privinţe

Coşmarurile clasice, oricât de supărătoare ar fi, sunt de obicei provocate de un factor extern identifcabil. Ele se petrec în faza REM a somnului, când mişcările oculare sunt intense şi copilul visează. Ele apar în a doua jumătate a nopţii, mai ales spre dimineaţă. Când are un coşmar copilul se trezeşte, plânge, apelează la ajutorul părinţilor şi poate reproduce măcar parţial visul care l-a înspăimântat.

Pavorul nocturn, pe de altă parte, apare mai ales în prima parte a nopţii, la două-trei ore de când copilul a adormit. Înregistrările făcute în timpul studiilor de somn au arătat că episoadele, care durează între 5 şi 20 de minute, au loc în faza non REM (faza fără vise, în care copilul se odihneşte profund).

Despre somnul celor mici citiți mai multe în volumul ”Soluții blânde pentru somnul copiilor și al bebelușilor”, de Sarah Ockwell Smith. Cartea poate fi cumpărată de AICI. 

Pavorul nocturn. Cauzele sunt încă necunoscute

Dacă în cazul coşmarului copilul se trezeşte şi poate povesti ce a visat, factorul cauzator fiind astfel identificabil, motivele care provoacă pavorul nocturn sunt încă necunoscute.

Dintre factorii care influenţează în general tulburările de somn la copii putem aminti:
– Durerile din perioada apariţiei dinţilor;
– Febra;
– Diverse disconforturi sau dureri;
– Abuz, trauma sau stres (fizic sau psihic, verbal sau sexual);
– Hiperexcitabilitate sau oboseală extremă;
– Insomnie sau privare de somn;
– Medicamente care afectează sistenul nervos central, cum sunt benzodiazepinele sau barbituricele;
– Factorul genetic, care joacă un rol important, pentru că multe dintre tulburările de somn categorizate ca parasomnii apar la copiii care au avut în familie astfel de precedente.

Cum ar trebui să reacţioneze părinţii când copiii lor se confruntă cu pavorul nocturn?

Aceste episoade, deşi dramatice în manisfestarea lor, nu au implicaţii psihopatologice pe termen lung şi de obicei trec de la sine, odată cu înaintarea în vârstă a copilului.

Nu există un protocol terapeutic clar stabilit pentru tratatrea acestor tulburări de somn. În funcţie de intensitatea şi de frecvenţa crizelor, părintele decide dacă e bine să trezească copilul, aplicând o compresă rece pe frunte, sau lase episodul să se consume, iar copilul să adoarmă la loc.

Iată însă câteva sugestii care ar putea îmbunătăţi somnul copiilor:

– Stabilirea unei rutine de seară, care să pregătească copilul pentru somn într-un mod calm şi previzibil;
– Evitarea factorilor care pot tulbura somnul, în special în fazele iniţiale (se evita lumina albastră a ecranelor şi monitoarelor, substanţe excitante consumate înainte de culcare);
– Nu administraţi “pastile de somn” copiilor fără îndrumarea unui specialist!

Când însă crizele de pavor nocturn sunt dese şi nu par să se rezolve de la sine, este recomandată consultarea unui specialist. În special în cazul adulţilor, unde aceste episoade sunt asociate şi cu alte tulburări mentale, este recomandată intervenţia psihiatrică.

Despre somnul celor mici citiți mai multe în volumul ”Soluții blânde pentru somnul copiilor și al bebelușilor”, de Sarah Ockwell Smith.

 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa